Cazul privind uciderea tinerilor Andrei Frumuşanu şi Aurica Crăiniceanu, în timpul mineriadei din septembrie 1991, soldată cu demisia Guvernului Petre Roman, a fost redeschis de către Secţia Parchetelor Militare, potrivit unei comunicări a instituţiei la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.
În noiembrie 2003, procurorii militari au comunicat părinţilor lui Andrei Frumuşanu că au fost retrase acuzaţiile aduse maiorului din cadrul Serviciului de protecţie şi pază (SPP) Vasile Gabor, inculpat pentru împuşcarea tînărului, anchetatorii adăugînd că dosarul rămîne cu autor necunoscut.
Dosarul privind uciderea, în timpul mineriadei din septembrie 1991, a studentului Andrei Frumuşanu şi a Auricăi Crăiniceanu a fost restituit procurorilor, în decembrie 2000, pentru completarea urmăririi penale, ca urmare a unei hotărâri a Curţii Supreme (devenită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-n.r.).
În cazul privind uciderea lui Frumuşanu şi Crăiniceanu, Secţia Parchetelor Militare a dispus în 10 octombrie 2011 „redeschiderea urmăririi penale «in rem»”, pentru omor deosebit de grav, fiind întocmit un plan de anchetă cu privire la aspectele probatorii menţionate în sentinţa penală numărul 5 din 26 ianuarie 2011 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti (unde a fost contestată soluţia de scoatere de sub acuzare a ofiţerului SPP-n.r.) şi mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru clarificarea acestora.
După 20 de ani de cercetări în acest caz şi confruntări politice pe această temă, persoana care i-a împuşcat pe Aurica Crăiniceanu şi Andrei Frumuşanu rămîne necunoscută, la fel ca şi în cazul jandarmului Nicolae Lazăr, mort tot în urma mineriadei din septembrie 1991. Militarul, care se afla în sediul Guvernului, a fost ars de viu de flăcările produse de o sticlă incendiară aruncată pe fereastră de unul dintre minerii care atacau Palatul Victoria.
