La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Primele observații pe proiectul de Buget 2019

de Marin Pana , 1.2.2019

Proiectul de buget pentru anul 2019 vine cu cele mai mari valori din ultimii ani raportate la PIB atât pe partea de venituri cât şi pe partea de cheltuieli publice.

Astfel, ponderea încasărilor ar urma să depăşească recordul din 2015 (33,4% faţă de 33,1%), în timp ce valoarea cheltuielilor va urca şi mai mult ( 35,9% faţă de 34,6% în acelaşi an 2015).

De reţinut, însă, faţă de anul 2018, ar urma să avem o creştere mai mare a încasărilor decât a cheltuielilor, atât ca puncte procentuale (+2,3 pp faţă de +1,9 pp), cât şi la nivel de procentaj exprimat după evoluţia valorilor nominale ( +15,7% la venituri faţă de +14% pe cheltuieli).

Realizarea acestei dispuneri a fluxurilor bugetare ar urma să reducă deficitul general de la 2,88% din PIB în 2018 la 2,55% în 2019.

Veniturile 

Salariile – principala sursă de creștere, prin contribuțiile sociale 

Din prezentarea făcută oficial, mai mult de jumătate din creşterea veniturilor totale ale statului ar urma să vină din majorarea contribuţiilor de asigurări sociale ca pondere în PIB de la 10,3% la 11,5%, ceea ce va reprezenta şi principala sursă de finanţare.

Baza de impozitare o va constitui majorarea cu 14,7% a salariului mediu brut de la o medie de 4.502 lei în 2018 la 5.163 lei în 2019.

Salarii mari / consum mai mare = TVA mai mult

Totodată, pe fondul creşterii semnificative a veniturilor populaţiei, peste o cincime din avansul intrărilor la buget sunt prevăzute să provină din majorarea încasărilor din TVA cu 0,5 pp ( de la 6,3% din PIB la 6,8% din PIB).

Evident, intenţia de scădere a acestei taxe de la 19% la 18%, prevăzută iniţial în programul de guvernare a fost abandonată. Altminteri, accizele vor rămâne la nivelul de 3% din PIB iar sumele provenite din impozitul pe salarii şi venit sunt prevăzute să scadă uşor, de la 2,4% din PIB la 2,3% din PIB.

Împrumuturile 

Pentru anul 2019 se estimează un nivel al datoriei guvernamentale brute de 35,3%, care ar însemna doar o majorare de 0,4 puncte procentuale faţă de finalul anului 2018 dar, dată fiind baza de raportare majorată, va însemna o creştere de 29,5 miliarde de lei, peste nivelul deficitului bugetar programat (26,1 miliarde lei, valoare chiar şi în termeni nominali sub cea din 2018, pentru care datele operative au consemnat circa 27,4 miliarde lei).

Aşadar, vestea bună este că ar putea urma să se oprească majorarea galopantă a deficitului bugetar dar vestea mai puţin bună este că ne vom îndatora cu o sumă încă şi mai mare decât acest deficit.

 

Cheltuielile

Cheltuielile cu asistenţa socială:

vor fi menţinute la aceeaşi pondere ca şi în 2018 ( la o majorare de 8,3%, situată sub media generală a creşterii cheltuielilor de 14%), respectiv 10,7% din PIB (adică nu vor beneficia de creşterea veniturilor cu 2,3pp).

Cheltuielile de personal:

se vor majora semnificativ (+19%, adică peste media pe buget) şi vor urca de la 9,1% din PIB la 10% din PIB (102,5 miliarde lei).

Investiţiile :

ar urma să crească cu 12,5 miliarde lei faţă de 2018 ( +36,4%) până la 46,8 miliarde lei (4,57% din PIB), pe fondul alocării a 2% din PIB pentru cheltuielile militare ( conform cu angajamentele luate în cadrul NATO.

Infrastructura de transport – ca de obicei: 

va primi din banii de investitii doar 5,6 miliarde lei (0,55% din PIB), cu 4,1 miliarde lei ( doar 0,4% din PIB) pentru proiectele finanţate cu fonduri europene.

Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice:

vor reprezenta în acest an 1,3% din PIB (vă lăsăm să trageţi concluziile aferente), procentaj uşor mai redus faţă de 2018 (când au reprezentat 1,4% din PIB), în pofida unei creşteri nominale de aproape 0,6 miliarde lei  (+4%).

Sănătatea:

va primi un spor de 12% (exclusiv subvenţia pentru echilibrare), după o alocare majorată cu circa 5 miliarde de lei, dintre care aproximativ 1,5 miliarde lei pentru dotare cu aparatură, echipamente şi investiţii în spitale. Adică în linie cu alte domenii dar fără o abordare prioritară clară, date fiind necesităţile stringente.

Educaţia:

ar urma să beneficieze de un spor de +47% (aproape 10 miliarde lei mai mult), banii urmând să se ducă în principal pentru majorări salariale dar şi pentru ceva investiţii (cam 2 miliarde de lei), inclusiv pentru implementarea unor proiecte finanţate cu fonduri europene plus 1,1 miliarde lei rechizite pentru copii din învăţămţământul preuniversitar.

La pensii:

se arată că au fost asigurate fondurile pentru plată, inclusive majorarea de 15% prevăzută pentru data de 1 septembrie ( de la 1.100 lei la 1.265 lei punctul de pensie), suplimentarea bugetului aferent fiind de 6,5 miliarde lei. Majorarea pe patru luni cu 15% echivalează cu o majorare de doar 5% pe tot anul din perspectiva bugetului alocat ( ca şi cum punctul de pensie ar fi fost majorat la 1.155 lei de la 1 ianuarie 2019).

Dacă facem raportarea precum la salarii, obţinem o creştere a pensiilor între 2018 şi 2019 de 10% ( de la 1.050 lei, media pe 2018 la 1.155 lei, media pe 2019). Situată semnificativ sub cea de 14,9% a câştigului salarial mediu net ( de la 2.685 lei la 3.085 lei, conform proiectului de buget pentru 2019).

Atenţie la indicatorii pe care se bazează construcţia bugetară

Trecând peste lista extinsă a alocărilor pentru diverse ministere şi instituţii, mai important ar fi să vedem cum au evoluat succesiv indicatorii pe care se bazează întreg acest eşafodaj bugetar, respectiv:

PIB, creşterea economică şi cursul de schimb, aşa cum au apărut succesiv în comunicatele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, pe ale cărei date esenţiale s-a făcut planificarea finanţelor publice, concretizată în Legea Bugetului.

Practic, „filmul” cu creşterea de 5,5% pe un deflator ( cel care ajustează la real creşterea nominală) iniţial de 2,1, majorat succesiv ulterior undeva spre triplu, cu preţul reducerii avansului real al PIB l-am mai văzut recent.

Inclusiv cu eternul optimism exagerat dovedit sistematic în ultimii ani, în ceea ce priveşte evoluţia cursului de schimb.

Chiar şi acum, CNSP vede un curs leu/euro mediu pe anul 2019 de 4,67 lei/euro deşi media pe prima lună a anului deja consemnată de BNR a fost de 4,7037 lei/euro.

Mai mult, moneda naţională ar urma să evolueze, după analiza  Comisiei, în continuă apreciere spre 4,58 lei/euro în 2022.

Desigur, prognoza nu este o ştiinţă exactă, dar datele de plecare cu un ritm de creştere economică supraevaluat ( inclusiv pe calea unui indice de creştere a preţurilor în economie de doar 2,1, sub cel al avansului IPC, prevăzut a fi de 2,8% de CNSP şi 2,9% de BNR) şi cu un curs subevaluat din start în raport cu realităţile din piaţă ( mai ales date fiind deficitele externe mai mari decât cele estimate de CNSP) riscă să afecteze întreaga construcţie bugetară. Ceea ce ar trebui să constituie un avertisment, adică măcar să învăţăm din lecţia de anul trecut.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.2.2019

Lăsați un comentariu


Europa

OUG privind statutul cetățenilor britanici din România în cazul unui Brexit fără acord

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de Urgenţă privind regimul cetăţenilor din Marea Britanie în cazul unui Brexit fără un acord, a… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Igor Dodon l-a desemnat premier pe un consilier prezidențial

Iulian Soare

La o zi după debarcarea premierului proeuropean Maia Sandu, președintele moldovean Igor Dodon l-a desemnat ca înlocuitor al acesteia pe unul dintre consilierii săi, Ion… Mai mult

Europa

UE – 13 noi proiecte de apărare: România participă la 5, și conduce 2 dintre acestea

Victor Bratu

Statele membre UE au aprobat marți demararea a 13 noi proiecte sub umbrela PESCO, în care Franța va juca un rol predominant care reflectă dorința… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Nu am mai avut vacanțe în ultimii 2 ani, am stat să păzesc țara de PSD

Vladimir Ionescu

În conferința de presă organizată miercuri, la sediul PSD, președintele a fost întrebat despre vacanțele sale și despre imaginea unei zile de muncă la Cotroceni.… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță participarea la o dezbatere electorală, dar nu cu Viorica Dăncilă

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, de la sediul PNL, că săptămâna viitoare va participa la o dezbatere electorală la care interlocutori îi vor fi… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban a demis din guvern consilierii Vioricăi Dăncilă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, că a mai demis încă un rând de reprezentanţi ai PSD. Din deciziile publicate… Mai mult

Stiri

Minuta BNR – Problemele principale: Incertitudinile investițiilor, creșterea defictului de cont curent, creșterea salariilor și pensiilor

Adrian N Ionescu

Dezbaterile de politică a consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au relevat, în noi dimensiuni, aceleași probleme cu care se confruntă România… Mai mult