Taxa pe lăcomie reprezintă o naționalizare a profiturilor se arată în prima reacție oficială a Băncii Transilvania, care în urma turbulențelor generate de Ordonanța Teodorovici a pierdut o treime din capitalizarea bursieră.
De asemenea, lipsa profitului va limita ritmul de dezvoltare a băncii, iar acest lucru însemnă că tot mai puţine categorii de clienţi vor avea acces la finanţare, existând totodată riscul creșterii costurilor de finanțare pentru aceștia – se spune în poziția BT, publicată de Ziarul Financiar.
Reprezentanții BT atrag atenția că introducerea acestei taxe îi determină să renunțe la planul de achiziții în România, după ce, în ultimii ani, clujenii s-au apropiat de poziția de lider al sistemului bancar în funcție de valoarea activelor, ca urmare a preluării Volksbank și Bancpost.
E prima reacție a unei bănci cu capital românesc care atacă dur ordonanța de suprataxare a activele bancare.
Redăm mai jos poziția Băncii Transilvania, publicată de Zf:
- Vedem că suntem penalizaţi suplimentar cu o taxă pe active, care, în opinia noastră, înseamnă naţionalizarea profiturilor, chiar dacă Banca Transilvania a oferit deja discount la active sau am lucrat cu marjă redusă, impusă de Stat. Aceasta, după ce am investit aproape 2 miliarde de lei în discounturi la credite în programele de conversie din franci elveţieni destinate clienţilor Volksbank România şi Bancpost şi după ce am susţinut programele Statului Român – Prima Casă, Start-Up Nation şi cele ale FNGCIMM.
- Contrar opiniilor recente privind reticenţa băncilor în creditarea businessurilor româneşti, ele au continuat să susţină antreprenorii. De exemplu, în ultimii 3 ani Banca Transilvania a acordat 7 miliarde de lei credite noi pentru peste 50.000 de IMM-uri si microînterprinderi locale. Acum, noi, împreună cu aceste IMM-uri şi alături de populaţie, vom suporta costurile taxei
- În acest context, având în vedere incertitudinea generată de discuţiile legate de această taxă, precum şi turbulenţele econonomice pe care taxarea suplimentară le va aduce, nu avem intenţia să continuăm planul de achiziţii în România, aşa cum ne propusesem. Consolidarea sistemului bancar din ţara noastră – la care Banca Transilvania a contribuit prin achiziţia Volksbank România şi Bancpost – este în beneficiul direct al clienţilor, conducând la reduceri de costuri, dar este improbabil ca acest lucru să continue în lumina atitudinii actuale faţă de bănci.
- În continuare, sunt puţine informaţii în legatură cu taxa pe active, atât referitor la baza impozabilă, cât şi legat de modalitatea de aplicare, iar Banca Transilvania, cel mai mare susţinător al economiei româneşti, nu a fost implicată ca partener în discuţiile de până acum. Cele mai recente informaţii avansate de media despre nivelul taxei nu sunt realiste şi ar duce la dezechilibre imediate şi grave atât în sectorul bancar, cât şi la nivelul întregii economii, cu efecte directe asupra populaţiei şi antreprenorilor locali.
- Dobânzile din piaţa bancară sunt rezultatul costurilor băncilor şi a concurenţei pentru clienţi. Taxarea suplimentară (mai ales la un nivel agresiv) va creşte costurile băncilor. Este destul de probabil că băncile vor fi nevoite să reducă costurile, să îşi reajusteze preţurile şi să limiteze investiţiile.
- Banca Transilvania a ajuns aici în 25 de ani de dezvoltare continuă şi responsabilă, în care a capitalizat profitul şi a majorat capitalul cu bani de la acţionari – acest lucru ne permite acum să credităm toate tipurile de clienţi – atât IMM-uri, cât şi populaţie. Lipsa profitului va limita capacitatea noastră de dezvoltare şi acest lucru însemnă că tot mai puţine categorii de clienţi vor avea acces la finanţare, lucru care se va vedea tocmai în limitarea creditării companiilor mici şi a populaţiei.
- O economie puternică are nevoie de bănci puternice, iar măsurile despre care discutăm nu sunt deloc în direcţia bună – România este o ţară în dezvoltare şi trebuie să continue creşterea pentru a recupera decalajele faţă de ţările vestice.
Urmărește-ne pe Google News
