Preşedintele kazah Kasîm Jomart Tokaev a câştigat detaşat alegerile prezidenţiale anticipate, cu 81,3% din voturi, participarea la vot fiind de aproape 70%, conform datelor preliminare comunicate de Comisia Electorală a Kazahstanului, citate de Agerpres.
Cei cinci adversari ai săi nu au obținut mai mult de 3,42%. Mai mult, opțiunea „împotriva tuturor”, o noutate a acestui scrutin, a atras 5,8% dintre alegători, situându-se pe locul al doilea.
OSCE denunţă „lipsa unei concurenţe veritabile”
Observatorii internaţionali din partea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi-au exprimat luni regretul în legătură cu „lipsa unei concurenţe veritabile” în timpul alegerilor prezidenţiale din Kazahstan.
OSCE, care a desfăşurat o misiune în cea mai mare ţară din Asia Centrală, a deplâns de asemenea, într-un comunicat, că niciunul dintre ceilalţi candidaţi „nu a contestat în mod real programul preşedintelui aflat la sfârşit de mandat”, ceea ce a făcut ca „opţiunea alegătorilor să fie limitată”.
„Scrutinul a subliniat necesitatea de a pune în aplicare mai multe reforme (…) pentru a asigura un pluralism real”, a adăugat OSCE.
Chiar dacă libertatea de exprimare şi accesul la informaţie sunt garantate prin Constituţie în Kazahstan, acestea „sunt limitate de cadrul juridic restrictiv”, la care se adaugă „cazuri de intimidare şi atacuri împotriva jurnaliştilor”.
Astfel, „condiţiile de eligibilitate pentru candidaţii la preşedinţie sunt excesiv de restrictive”, ceea ce „limitează în mod nerezonabil dreptul cetăţenilor de a se prezenta la alegeri”, potrivit OSCE.
Totuşi, organizaţia a salutat faptul că „pentru prima dată, pentru a împiedica voturile multiple, situaţia electorală a votanţilor trebuia verificată pe portalul online al administraţiei prezidenţiale”.
„Un nou Kazashtan”
Duminică seara, Kasîm Jomart Tokaev a făcut apel la „unitate” pentru a duce la îndeplinire programul său de reformă constituțională din iunie.
„Aceste alegeri deschid o nouă eră și toate instituțiile principale ale puterii vor fi reformate”, a promis el.
Tokaev și-a reiterat angajamentul față de reformele economice și față de „sfârșitul monopolului la putere”, așa cum a cunoscut Kazahstanul în timpul celor trei decenii de guvernare a lui Nursultan Nazarbaiev, care a demisionat în 2019.
Președintele Tokaev își făcuse campanie electorală pe baza planului său de a crea un „Nou Kazahstan” mai echitabil. Dar dificultățile economice persistă, la fel ca și reflexele autoritare.
Tokaev, care și-a început cariera ca diplomat sovietic, a devenit o figură cheie în regimul Nazarbaev. Dar, după ce a fost văzut ca un om de încredere al predecesorului său, președintele kazah a rupt oficial legăturile cu fostul dictator, în timpul crizei din ianuarie.
În acest an, el a devenit un lider nemilos, ordonând împușcarea celor care au provocat revolte în ianuarie, arestând rudele clanului Nazarbaev.
Putin l-a felicitat pe Tokaev
Preşedintele rus Vladimir Putin a salutat victoria omologului său kazah. „Aţi primit o dovadă de încredere din partea compatrioţilor voştri”, a declarat Putin, citat într-un comunicat al Kremlinului, dând asigurări că „parteneriatul strategic” şi alianţa dintre Astana şi Moscova „progresează cu un succes remarcabil”.
„Vă urez, dragă Kasîm-Jomart Kemelevici, succes deplin, o sănătate solidă şi prosperitate”, a adăugat Vladimir Putin.
Aliată tradiţională a Moscovei, puterea kazahă a primit în ianuarie ajutorul unui contingent militar rus trimis în Kazahstan în timp ce capitala economică a acestei ţări, Almatî, era scena unor revolte sângeroase.
În pofida acestui ajutor decisiv, Kasîm-Jomart Tokaev a luat oarece distanţă faţă de Moscova după ofensiva declanşată de Kremlin la sfârşitul lui februarie.
În iunie, Tokaev chiar l-a criticat public pe omologul său rus, în timpul unui forum la Sankt-Petersburg, unde s-a pronunţat împotriva recunoaşterii teritoriilor separatiste proruse din estul Ucrainei.
***
