Preşedintele Klaus Iohannis a ales să nu promulge legea care le permite aleșilor locali să-și continue mandatul dacă o condamnare definitivă este cu suspendare și nu cu executare. Miercuri, șeful statului a trimis la CCR legea prin care parlamentarii au modificat în acest sens Statutul aleșilor locali.
Reamintim că marți, Senatul, cameră decizională în acest caz, a adoptat o altă modificare care-i privilegiază pe primari, președinți județeni etc. – cu 101 voturi favorabile, unul împotrivă şi şase abţineri, parlamentarii au stabilit că că aleșii locali pot beneficia de pensii speciale.
Legea urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2017.
Argumentele președintelui
- „În opinia noastră, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală și cu privire la care instanța a considerat că prezintă un pericol social să continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natură să asigure exercitarea funcțiilor și demnităților publice în coordonatele statului de drept. Astfel, încetarea mandatului de ales local este dictată, pe de o parte, de rațiuni ce țin de imposibilitatea obiectivă a exercitării funcției pe perioada executării unei pedepse private de libertate, iar pe de altă parte de nevoia de a asigura protecția prestigiului funcției exercitate, care nu poate fi rezumată doar la îndeplinirea îndatoririlor pe care le impune mandatul de ales local, ci presupune și păstrarea unei conduite sociale, morale care să mențină încrederea acordată de electorat”.
- Aleșii locali se află în serviciul colectivității locale și sunt responsabili în fața acesteia, iar o condiție a exercitării mandatului o reprezintă depunerea jurământului potrivit căruia aceștia se obligă la respectarea Constituției și a legilor.
- Este de neconceput ca statul, în calitate de subiect pasiv general al infracțiunii și titular al dreptului de tragere la răspundere penală, după rămânerea definitivă a hotărârii, să permită exercitarea autorității publice de către persoana condamnată.
- Diminuarea prin lege a standardelor de integritate și de luptă împotriva corupției, în sensul că încetarea mandatului de ales local intervine doar în cazul condamnării definitive pentru infracțiunile de dare și luare de mită, iar nu și în cazul altor fapte de corupție prevăzute în Codul penal și în alte legi speciale, este de natură să afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum și angajamentele internaționale asumate de România.
Parlamentul a respins reexaminarea legii
Senatorii au respins, pe 8 iunie, cererea președintelui Klaus Iohannis de reexaminare a acestor modificări operate pe Statutul aleșilor locali.
Atunci, s-au înregistrat 82 de voturi “pentru”, 2 abţineri şi 27 de voturi “împotriva” acestei reglementări.
În ianuarie, președintele Klaus Iohannis a trimis înapoi legea, cu următoarea argumentație:
„Valoarea socială protejată prin dispozițiile referitoare la încetarea mandatului aleșilor locali este integritatea acestuia în exercitarea demnității publice pentru care a fost ales și pentru care i-a fost acordată încrederea de către alegători. De aceea, condamnarea în sine este cea care atrage pierderea integrității și nu modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanța judecătorească.
Or, modificarea Legii privind Statutul aleșilor locali, în forma transmisă la promulgare, ar putea afecta lupta împotriva corupției, precum și eficiența cadrului legislativ în materie de integritate.”