luni

5 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

31 iulie, 2018

Președintele Klaus Iohannis a trimis marți Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind Codul administrativ al României.

În primul rând, președintele aduce argumente de ordin tehnic, afirmând că sesiunea extraordinară a Camerei Deputaților în care s-a adoptat proiectul nu a fost constituțional întrunită, iar legea criticată a fost înscrisă pe o ordine de zi viciată în ansamblul său prin încălcarea prevederilor art. 66 din Constituție.

Președintele mai afirmă apoi că o administrație publică modernă, într-un stat de drept, democratic și social trebuie să fie, înainte de toate, o administrație publică transparentă, transparență de neconceput în absența unor reglementări clare, unitare și accesibile.


”Din analiza legii supuse controlului de constituționalitate, constatăm că aceasta cuprinde norme neclare, paralelisme legislative și dispoziții necorelate atât între ele, cât și cu alte acte normative.

Astfel, legea modifică și completează ori abrogă dispoziții existente în prezent în cadrul unui număr de 22 de legi distincte. Potrivit art. 604 alin. (2), legea criticată abrogă total sau parțial numeroase acte normative fundamentale pentru administrația centrală și locală, precum și pentru regimul juridic al proprietății publice și private a statului și a unităților administrativ teritoriale (de ex., Legea nr. 90/2001, Legea nr. 215/2002, Legea nr. 340/2004, Legea nr. 393/2004, Legea nr. 188/1999, Legea nr. 7/2004, Legea nr. 213/1998, unele dispoziții ale Legii nr. 161/2003 etc.).” transmite șeful statului.

Din analiza textului făcută la Administrația Prezidențială mai rezultă că a fost eliminată prevederea din Legea nr. 90/2001 conform căreia pot fi membri ai Guvernului persoanele care nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 418/2014, s-a reținut: „ (…)interdicția de a mai ocupa aceeași funcție eligibilă pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului reprezintă o sancțiune cu natură juridică distinctă, Curtea statuând că reglementarea supusă controlului de constituționalitate se integrează scopului legii – asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirea corupției instituționale.” Aceeași funcție se referă la toate funcțiile enumerate în art. 1 al Legii nr. 176/2010 și include funcția de membru al Guvernului.


Or, norma prevăzută la art. 17 din legea criticată elimină un standard de integritate în privința membrilor Guvernului, aspect ce echivalează cu încălcarea art. 1 alin. (3), precum și pe cele ale art. 147 alin.(4) din Constituție referitor la statul de drept, așa cum a reținut și Curtea Constituțională în jurisprudența sa (Decizia nr. 32/2018).

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: