Posibilitatea ca patru dintre cei șapte membri ai Comitetului de reglementare al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) să dețină concomitent și calitatea de membru al unui partid politic contravine obligațiilor asumate de România, atrage atenția președintele Klaus Iohannis într-o sesizare adresată CCR.
Sesizarea de neconstituționalitatea vizează o lege inițiată de deputatul Florin Iordache, și votată de o majoritate formată din PSD și PNL, prin care s-a eliminat interdicția ca persoanele din conducerea ANCOM să fie membri de partid.
Modificările aduse OUG din 2009 privind înființarea ANCOM prevăd un organ de conducere (Comitetul de reglementare al Autorității, format din șapte membri), ce va îndeplini funcția de reglementare în sectorul comunicațiilor electronice și audiovizuale, precum și al serviciilor poștale.
Actuala conducere a ANCOM este formată dintr-un președinte și doi vicepreședinți, care nu pot fi membri ai unui partid politic, conform Directivelor UE, însă modificările permit ca restul de patru membri ai Comitetului de reglementare, nou introduși în lege, să fie membri de partid.
O altă prevedere menționează că deciziile se iau cu majoritate de cel puțin patru voturi exprimate în Comitetul de reglementare, chiar dacă cei patru sunt exact persoanele cărora li se dă voie să dețină carnet de partid.
Acest lucru, menționează șeful statului în sesizarea trimisă CCR, „nu numai că afectează independența autorității – contrar directivelor europene, ci instituie și un privilegiu pentru cei patru membri numiți de către Parlament, care pe durata mandatelor pot avea calitatea de membru al unui partid politic”.
Argumentația președintelui: Modificările fac independența Autorității pur declarativă
- Codul european al comunicațiilor electronice instituit prin Directiva UE nr. 2018/1972 în vederea asigurării unei aplicări mai eficiente a cadrului de reglementare și pentru a spori autoritatea și gradul de previzibilitate al deciziilor luate de autoritățile de reglementare din statele membre. Potrivit art. 8 din acest act denumit „Independența politică și răspunderea autorităților naționale de reglementare”, se prevăd următoarele: „(1) Fără a aduce atingere articolului 10, autoritățile naționale de reglementare acționează în mod independent și obiectiv, inclusiv la conceperea procedurilor interne și organizarea personalului, își desfășoară activitatea într-un mod transparent și responsabil, în conformitate cu dreptul Uniunii, și nu solicită și nici nu primesc instrucțiuni de la niciun alt organism în legătură cu îndeplinirea sarcinilor care le sunt atribuite în temeiul dreptului intern care transpune dreptul Uniunii. (…)”.
- Posibilitatea ca patru dintre cei șapte membri ai Comitetului de reglementare al ANCOM să dețină concomitent și calitatea de membru al unui partid politic vine într-o evidentă contradicție cu dispozițiile legale mai sus indicate și contravine obligațiilor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Din acest motiv, apreciem că deținerea concomitentă a funcției de membru în Comitetul de reglementare și de membru al unui partid politic nu le conferă acestora garanția de neutralitate, indispensabilă în exercitarea atribuțiilor de reglementare a unui sector de o deosebită importanță atât în plan național, dar mai ales în plan european. Acest lucru este valabil cu atât mai mult cu cât hotărârile sunt adoptate cu majoritate simplă, în prezența a cel puțin patru dintre membrii săi, care pot fi chiar patru membri de partid. Într-o astfel de situație, independența funcțională a autorității de reglementare devine un concept pur declarativ.
- Constituantul român a consacrat prioritatea dreptului UE față de dreptul intern în cuprinsul art. 148 alin. (2) din Constituție și anume, a tratatelor constitutive și a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu care au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații a fost adoptată de Parlament în regim de urgență, la 14 septembrie.
