luni

5 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 martie, 2018

Parchetul General a trimis marți, la CSM și Ministerul Justiției, toate protocoalele clasificate semnate de această instituție.

„Având în vedere decizia luată astăzi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii privind verificarea anumitor aspecte legate de protocoalele clasificate încheiate între instituţiile judiciare şi Serviciul Român de Informaţii, precum şi solicitarea ministrului justiţiei de demarare a procedurii legale de desecretizare a protocoalelor încheiate între Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pe de o parte, şi Serviciul Român de Informaţii, pe de altă parte, conducerea Ministerului Public a transmis protocoalele clasificate Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, spre informare, potrivit prerogativelor constituţionale şi competenţelor legale, precum şi a principiului “nevoii de a cunoaşte””, anunță un comunicat al Parchetului General.

Pe de altă parte, se derulează analiza aspectelor legale privind procedura de declasificare a acestor protocoale, mai precizează comunicatul.


Transmiterea protocoalelor s-a făcut după ce Consiliul Superior al Magistraturii a decis marți acest lucru, la propunerea președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, care a cerut desecretizarea acestor documente și lămurirea chestiunii.

În afară de aceste protocoale, ea a solicitat și clarificarea problemelor privind fosta arhivă SIPA și magistrații acoperiți.

Declarațiile Cristinei Tarcea:

  • despre protocoale – „Pe mine, la această oră, nu mă interesează neapărat declasificarea acestor protocoale. Mă interesează dacă aceste protocoale există, de către cine au fost încheiate, data la care au fost încheiate, legalitatea lor, persoanele care le-au încheiat şi le-au semnat şi dacă au fost sau nu înnoite. Din punctul meu de vedere, aceste aspecte, care ar trebui să fie prioritare faţă de desecretizare, ar putea fi soluţionate de Inspecţia Judiciară. Din câte ştiu eu, în cadrul Inspecţiei Judiciare, există judecători, procurori care au acces la informaţii clasificate şi pot rezolva aceste probleme. Din câte ştiu eu, protocolul este un acord de voinţă şi până când nu ştim ce acorduri de voinţă şi de către cine au fost exprimate, cred că este prematur să aruncăm pur şi simplu ideea desecretizării în spaţiul public. Dacă toate aceste aspecte se confirmă, cred că este şi de datoria noastră să solicităm instituţiilor noastre desecretizarea”.
  • despre arhiva SIPA– „SIPA este un subiect care a ţinut prima pagină a ziarelor o grămadă de timp, s-au luat nişte măsuri superficiale, dar nu ştim ce s-a mai întâmplat. Subiectul a murit subit. De aceea, eu cred că este cazul să solicităm Ministerului Justiţiei date privind hotărârea Guvernului 410/2010, date privind modul de organizare şi de funcţionare a comisiei care are atribuţii în ceea ce priveşte arhiva SIPA. Să ni se comunice dacă această comisie a acţionat potrivit calendarului şi competenţelor stabilite prin HG. Cu privire al acelaşi subiect, din câte ştiu, a fost înfiinţată şi o comisie parlamentară privind arhiva SIPA, de a cărei activitate eu mare lucru nu am auzit. Cred că este cazul să cunoaştem şi care sunt rezultatele activităţii acestei comisii şi dacă s-au depistat dovezi, informaţii privind activitatea de judecată, privind statutul judecătorului. Eu cred că este cazul ca aceste informaţii aflate în posesia comisiei să fie transmise CSM pentru a lua măsurile care se impun. Dacă se impune, cred că se impune şi desecretizarea acestor informaţii, dacă ele au cumva caracter secret”.
  • despre „ofiţerii acoperiţi” –  „Tema ofiţerilor acoperiţi. (…) Cred că trebuie să o rezolvăm. Şi această temă poate fi rezolvată foarte simplu. Potrivit dispoziţiilor articolului 7 din Legea 303, orice magistrat are obligaţia de a da o declaraţie pe proprie răspundere cu privire la apartenenţa sau nu la serviciile secrete, dar potrivit alineatului 3 din acelaşi articol, CSAT, din oficiu sau la cererea CSM, poate să verifice veridicitatea acestor informaţii. A mai fost o discuţie în CSM pe tema aceasta mai demult, în urmă cu câţiva ani. Din păcate, nu ştiu să se fi ajuns la o rezolvare concretă a acestui aspect. Prin urmare, cred că ar trebui să solicităm CSAT verificarea declaraţiilor făcute de magistraţi cu privire la apartenenţa sau nu la serviciile secrete”.
  • despre întâlnirile din casele conspirative cu implicarea magistraţilor – „Din punctul meu de vedere, există posibilităţi ca noi să rezolvăm. Există constituite în Parlament comisia aceea specială care se ocupă de activitatea SRI, în care s-ar fi dat anumite date şi informaţii privind existenţa protocoalelor şi relaţiilor procurorilor, judecătorilor, magistraţilor cu case conspirative. Dacă există aceste informaţii, ele să fie desecretizate, să solicităm noi desecretizarea acestora şi să fie transmise CSM pentru a dispune în consecinţă. Dacă informaţiile difuzate în spaţiul public sunt reale, urmează să luăm măsurile care se impun, sancţionarea acestor aspecte. Dacă nu sunt reale, cred că este cazul să ne prevalăm de obligaţia noastră legală de apărare a independenţei justiţiei”.


Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: