De 10 ori mai puțin decât MEDIA europeană: atât cheltuie România pe locuitor pentru prevenția în sănătate. Observații

O analiză publicată de Eurostat a plasat România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pe locuitor pentru prevenție în sănătate, cu doar 8 euro… Mai mult›
18.01.2021
Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult›
17.01.2021
Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult›
17.01.2021
România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult›
15.01.2021
Președintele CNAS versus ministrul Sănătății: Reducerea numărului de CJAS-uri la 8 – economii minime și probleme maxime
de Claudiu Zamfir 12.3.2013
Președintele Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), Doru Bădescu, a declarat, marți, pentru cursdeguvernare.ro, că eventuala reducere a numărului de case județene de asigurări de sănătate de la 42 la 8 ar conduce la economii materiale minime, însă ar putea genera convulsii sociale și disfuncții în sistem.
Potrivit acestuia, cele 8 case de asigurări de sănătate regionale ar avea nevoie de un buget total de personal de 160 de milioane de lei pentru a putea funcționa, în condițiile în care în porezent actualele case județene plus CNAS au avut în anul 2012 un buget de cheltuieli de personal de 187 de milioane de lei.
Prin urmare reducerea la 8 a numărului caselor de sănătate teritoriale ar aduce o economie de nici 27 de milioane de lei pe an.
”Pentru o casă regională cu aproximativ 2,5 milioane de asigurați, bugetul necesar de administrare este de 20 milioane lei. Dacă ar fi opt case regionale în viitor, ar avea nevoie de un buget de 160 de milioane de lei pe an. Bugetul în anul 2012 pentru cheltuielile de personal a fost de 187 milioane de lei”, a spus Bădescu.
De asemenea, el a arătat că în anul 2012, casele de asigurări de sănătate au avut cheltuieli de personal de 134 milioane, 2012, adică 1,3% din Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUAS).
În anul 2013, cheltuielile de personal au urcat la 152 milioane de lei, adică 1,53% din FNAUS.
De asemenea, cheltuieli materialen au fost de 53 miliaoende lei în 2012 și 106 milioane de lei în anul 2013.
În privința personalului, casele de asigurări de sănătate au avut la finalul anului 2012 3.20 de posturi ocupate.
”Asta înseamnă că impactul financiar este minim. Din punctul meu de vedere, regionalizarea ar trebuie făcută după reorganizarea administrativ teritrială, după o analiză serioasă, altfel putând duce la convulsii sociale, nemulțumirea asiguraților, înmtârzierea activităților cu atragerea penalităților față de instituție”, a declarat Doru Bădeescu, pentru cursdeguvernare.ro.
Ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, a anunțat marți că în următoarele zile va reduce de la 42 la 8 numărul caselor județene de sănătate și al direcțiilor de sănătate publică teritoriale.
Astfel, MS urmărește menținerea câte unei case teritoriale de sănătate și a câte unei direcții de sănătate în fiecare regiune de dezvoltare.
”Ce au făcut cei de la Casă în ultimii ani? Au făcut o nenorocire, şi-au bătut joc de oameni, sunt nişte birocraţi care trebuie să plece acasă. De-aia îi trimit acasă. Ei nu au făcut altceva decât să-şi perpetueze locul lor de muncă, să ia bani pe ce? Hingherind pacientul. Acasă cu ei !”, a declarat Eugen Nicolăescu.