marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

4 februarie, 2017

Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, a declarat sâmbătă că speră ca CCR să se pronunțe pe sesizările primite privind ordonanța pentru modificarea codurilor penale înainte de 10 februarie, termenul la care OUG 13 va intra în vigoare dacă nu va fi declarată neconstituțională.

„Sperăm să ne pronunțăm înainte de 10 februarie”, a spus Dorneanu, întrebat din nou despre calendarul dsicutării sesizărilor primite de Curte în cazul OUG 13.

Data discutării la CCR va fi programată după ce marți, 7 februarie, vor sosi punctele de vedere ale instituțiile implicate.


„Să le luăm în ordinea în care le-am primit.

Sesizarea cu privire la conflictul de competențe (trimisă de CSM – n. red.). Suntem în termen. Vom primi cu siguranță până marți punctele de vedere de la cele două părți și în continuare în câteva zile o să ne pronunțăm și pe fond.

Cam aceeași va fi situația și cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată de Avocatul Poporului.

Și acolo am dat un termen pentru puncte de vedere, marți, am lăsat Parlamentului ziua de luni, când au Birou permanent, ca să se poată pronunța și după ce vom avea toate aceste puncte de vedere, vom stabili un termen având în vedere celeritatea pe care o solicită toată lumea în situația care există, dar și un termen de gândire și de analiză suficient”, a explicat Dorneanu.


Pentru a bloca efectele grave ale acestui document aprobat de Cabinetul Sorin Grindeanu în noaptea de marți spre miercuri este nevoie ca decizia CCR să fie nu numai luată, ci și publicată în Monitorul Oficial, înainte de 10 februarie ora 00:00, ziua cînd administrația ar putea primi imunitate pentru toate abuzurile cu prejudiciu sub 200.000 de lei sau pentru cele descoperite după denunțuri mai vechi de 6 luni.

După trei zile de la aprobarea OUG, Avocatul Poporului a ridicat excepția de neconstituționalitate, dar aceasta este doar o victorie de etapă, întrucât lupta legală împotriva orodnanței trebuie să depășească și ultimele două necunoscute: CCR și Monitorul Oficial.

Formula politică a Curții

Valer Dorneanu (73 de ani) a fost numit la CCR de Camera Deputaților, cu sprijinul PSD și UDMR, în 2013, după ce timp de 3 ani a fost Avocat al Poporului, post în care a fost numit tot de Parlament și tot la propunerea social-democraților.

Livia Stanciu, fost președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a făcut parte din completul care l-a condamnat pe Adrian Năstase în Trofeul Calității, din cel care a pronunțat sentința în Dosarul referendumului (Liviu Dragnea) și în Dosarul Valiza (Gigi Becali).

Daniel Morar – a fost procur-șef al DNA, cel care a făcut instituția să funcționeze.

Marian Enache– între 1990 și 1992 a fost deputat și vicepreședinte FSN (strămoșul actualului PSD). A mai fost deputat (PSDR), între 1996 și 2000. În 2012 a fost ales în Camera Deputaților, din nou,  dar ca reprezentant al UNPR. A fost și consilier al președintelui Ion Iliescu, fiind considerat la vremea respectivă un apropiat al acestuia.

Attila Varga – de 27 de ani este deputat UDMR.

Ștefan Minea – profesor universitar, fost șef al catedrei de drept public de la Facultatea de Drept, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.

Mona Pivniceru – judecătoare și fost minsitru al Justiției, apropiată a condamnaților Relu Fenechiu și Mihail Vlasov (a fost propusă la CCR de către PNL).

Petre Lăzăroiu – a fost jurisconsult până în 1990, după care a devenit judecător financiar  la Curtea de Conturi. Din 2004 a devenit avocat, până în 2008, când Traian Băsescu l-a desemnat judecător la CCR.

Simona Maya Teodoroiu – fost secretar de stat în Minsiterul Justiției și la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS), ea l-a înlocuitîn 2015 pe Toni Greblă (acuzat de DNA de fapte de corupție). La CCR a fost propusă de PSD.

Încă o frână – a mai fost folosită: Monitorul Oficial, mutat de Victor Ponta sub autoritatea SGG și folosit politic în 2012 

În scenariul optimist că CCR se va pronunța până pe 10 februarie și s-a va decide că OUG este neconstituțională, urmează publicarea deciziei în Monitorul Oficial.

Din 2010, regia Monitorul Oficial a fost mutată în subordinea Secretariatului General al Guvernului (SGG), sub pretextul:

“Având în vedere că la nivelul regiei autonome Monitorul Oficial se manifestă disfuncționalități importante, Guvernul a emis OUG prin care regia autonomă Monitorul Oficial să se organize ca persoană juridică sub autoritatea Guvernului României, exercitată prin secretariatul general al Guvernului”.

Transferul s-a făcut în 2012, atunci când USL (PSD – PNL) a declanșat suspendarea președintelui pentru a-l alunga pe Traian Băsescu de la Cotroceni.

Atunci, exact ca și acum, PSD avea nevoie de regie penrtu a publica deciziile CCR când și cum îi convenea.

Reamintim că, una dintre deciziile CCR (din 2 august 2012), a fost publicată fără un paragraf care era foarte improtant pentru stabilirea cvorumului necesar validării referendumului de suspendare ce avusese loc pe 29 iulie.

Paragraful respectiv:

“În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul.(*)”.

Paragraful lipsă spune că listele permanente sunt cele folosite la alegerile prezidenţiale, adică cele care cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot, ceea ce înseamnă că cetăţenii români plecaţi în străinătate nu mai pot fi scoşi de pe liste.

Monitorul Oficial a publicat atunci erata trimisă de CCR, dar numai după ce PDL a anunţat că a depus plângeri penale împotriva secretarului general al Guvernului, Ioan Moraru, şi a directorului general al Monitorului Oficial, Adriana Costescu, pentru abuz în serviciu.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Director general al regiei Monitorul Oficial este Adriana Costescu, fostă consilieră a lui Valeriu Zgonea, fost lider aPSD și fost președinte al Camerei Deputaților. A fost numită de Victor Ponta.

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: