Magistrații ar trebui să răspundă la fel ca și parlamentarii și membrii Guvernului pentru prejudiciile create prin activitatea lor defectuoasă, a declarat președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Cristina Tarcea (foto), într-un interviu acordat Mediafax.
Aceasta, pentru că în peste 90% din cazurile pierdute de România la CEDO, de vină este legislația inadecvată sau proastă.
Întrebată cum vede ideea unei legi privind răspunderea magistraţilor, Cristina Tarcea a explicat că deja există reglementări în acest sens, iar dacă se dorește a merge mai departe ar fi nevoie de schimbarea Constituției, potriivt tezei I, aliniat 3 din legea fundamentală, statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare
În teza a II-a, Constituţia precizează răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.
„Este vorba de o răspundere principală, directă, care este răspunderea statului, şi de o răspundere indirectă, subsidiară, care este răspunderea magistratului.
Deci, un magistrat nu poate răspunde conform normelor constituţionale decât în situaţia în care toate condiţiile pentru antrenarea răspunderii statului sunt îndeplinite.
Acesta este mecanismul constituţional.
Prin urmare, sub actuala guvernare a dispoziţiilor articolului 52, aliniatul 3 din Constituţia României, nu poate fi aprobată o lege, că e cea veche care va fi amendată, că este una nouă, cu alte dispoziţii, iar mecanismul nu poate să fie decât acela al răspunderii subsidiare a magistraţilor.
Prin urmare, din punctul meu de vedere, dacă se apreciază că actuala formă de răspundere este necorespunzătoare, cauzele ar trebui depistate la nivelul normelor constituţionale şi nu la nivelul normelor interne”, a explicat președinta ICCJ.
În opinia Cristinei Tarcea, o astfel de abordare ar trebui să vizeze și legislativul și executivul:
„Îmi doresc tare mult să vă spun că, din punctul meu de vedere, în egală măsură ar trebui instituită şi o răspundere materială a legislativului şi a executivului pentru incoerenţă, pentru incompetenţă, pentru acte legislative inadecvate sau pentru act de guvernare inadecvat”.
Ea aduce ca argument datele din perioada în care a lucrat în Direcţia Agentului guvernamental pentru CEDO, când structura funcţiona în cadrul Ministerului Justiţiei:
„Mai mult de 90% din cazurile pierdute în faţa CEDO se datorează legislaţiei inadecvate sau proaste sau insuficiente.
Or, judecătorul, care are menirea de a aplica legislaţia şi nu de a crea legislaţie, nu poate să facă altceva decât să o aplice aşa cum este ea, bună sau proastă.
Lumea se uită doar la faptul că ultima autoritate care s-a pronunţat în cauză a fost justiţia, deci lumea se uită doar la răspunderea materială a magistratului omiţând cu desăvârşire să se uite la cauzele care au determinat acele încălcări”, a spus președinta ICCJ.
Despre menținerea MCV – Nu mai este necesară, scopul a fost atins
„Aţi lecturat probabil ultimele rapoarte ale comisiei şi de la an la an au fost evidenţiate progresele în ceea ce priveşte reformelor în sistemul judiciar românesc.
Am să fiu suficient de lipsită de modestie ca să spun că s-au evidenţiat în mod special progresele în ceea ce priveşte activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Prin urmare, cum menţiunea că menţinerea sau nu a MCV este un atribut exclusiv al politicului, pentru că o asemenea menţinere nu se poate face decât în urma unor negocieri politice, din punctul meu de vedere scopul pentru care a fost înfiinţat acest mecanism a fost îndeplinit şi asta rezultă din rapoartele care au fost publicate periodic în cadrul acestui sistem”, a declarat Cristina Tarcea.
Cine este judecătorul Cristina Tarcea
Ea este președinte al ICCJ începând din septembrie anul acesta.
Cristina Tarcea (54 de ani) a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1985. Între 1985 şi 1990 a fost avocat în baroul Ialomiţa, iar din 1990 a devenit a lucrat la Judecătoria Sector 3, Bucureşti.
Între 1999 şi 2002 a fost director al Direcţiei Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Integrare Europeană şi Drepturile Omului din cadrul Ministerul Justiţiei.
Între 2002 şi 2004 a ocupat funcţia de Secretar de Stat în Ministerul Justiţiei (în mandatul ministrului PSD Rodica Stănoiu, fost colaborator al Securității).
În 2004 a devenit judecător la instanţa supremă, Secţia Civilă şi proprietate Intelectuală. Numirea sa a fost una controversată, existând acuzații că Tarcea nu avea experiența necesară.
Din 2013 este vicepreședinte al ICCJ.
Urmărește-ne pe Google News
