Chestiunea

Din nou -7,7% (!) la producția industrială: A 6-a lună consecutivă pe minus

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în noiembrie 2019 o nouă scădere alarmantă a producției industriale lunare la cota negativă record de -7,7%,… Mai mult

15.01.2020

La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Creșterea PIB continuă să scadă. Industria, la -2,7% ca volum pe T3 2019

INS a confirmat valoarea de 3% creștere economică pe trimestrul III 2019 și, implicit, traiectoria descendentă a acestui indicator pe parcursul anului în curs. De… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Contul curent la unsprezece luni, pe minus cu aproape zece miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele unsprezece luni ale anului în curs, un deficit de aproape zece miliarde de euro sau… Mai mult

14.01.2020

Cronicile

Președinta ICCJ: Magistrații ar trebui să răspundă pentru prejudiciile cauzate, în aceeași măsură ca și parlamentarii și miniștrii

de Vladimir Ionescu 15.12.2016

cristina-tarceaMagistrații ar trebui să răspundă la fel ca și parlamentarii și membrii Guvernului pentru prejudiciile create prin activitatea lor defectuoasă, a declarat președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Cristina Tarcea (foto), într-un interviu acordat Mediafax.

Aceasta, pentru că în peste 90% din cazurile pierdute de România la CEDO, de vină este legislația inadecvată sau proastă.

Întrebată cum vede ideea unei legi privind răspunderea magistraţilor, Cristina Tarcea a explicat că deja există reglementări în acest sens, iar dacă se dorește a merge mai departe ar fi nevoie de schimbarea Constituției, potriivt tezei I, aliniat 3 din legea fundamentală, statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare

În teza a II-a, Constituţia precizează răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.

“Este vorba de o răspundere principală, directă, care este răspunderea statului, şi de o răspundere indirectă, subsidiară, care este răspunderea magistratului.

Deci, un magistrat nu poate răspunde conform normelor constituţionale decât în situaţia în care toate condiţiile pentru antrenarea răspunderii statului sunt îndeplinite.

Acesta este mecanismul constituţional.

Prin urmare, sub actuala guvernare a dispoziţiilor articolului 52, aliniatul 3 din Constituţia României, nu poate fi aprobată o lege, că e cea veche care va fi amendată, că este una nouă, cu alte dispoziţii, iar mecanismul nu poate să fie decât acela al răspunderii subsidiare a magistraţilor.

Prin urmare, din punctul meu de vedere, dacă se apreciază că actuala formă de răspundere este necorespunzătoare, cauzele ar trebui depistate la nivelul normelor constituţionale şi nu la nivelul normelor interne”, a explicat președinta ICCJ.

În opinia Cristinei Tarcea, o astfel de abordare ar trebui să vizeze și legislativul și executivul:

“Îmi doresc tare mult să vă spun că, din punctul meu de vedere, în egală măsură ar trebui instituită şi o răspundere materială a legislativului şi a executivului pentru incoerenţă, pentru incompetenţă, pentru acte legislative inadecvate sau pentru act de guvernare inadecvat”.

Ea aduce ca argument datele din perioada în care a lucrat în Direcţia Agentului guvernamental pentru CEDO, când structura funcţiona în cadrul Ministerului Justiţiei:

Mai mult de 90% din cazurile pierdute în faţa CEDO se datorează legislaţiei inadecvate sau proaste sau insuficiente.

Or, judecătorul, care are menirea de a aplica legislaţia şi nu de a crea legislaţie, nu poate să facă altceva decât să o aplice aşa cum este ea, bună sau proastă.

Lumea se uită doar la faptul că ultima autoritate care s-a pronunţat în cauză a fost justiţia, deci lumea se uită doar la răspunderea materială a magistratului omiţând cu desăvârşire să se uite la cauzele care au determinat acele încălcări”, a spus președinta ICCJ.

Despre menținerea MCV – Nu mai este necesară, scopul a fost atins

“Aţi lecturat probabil ultimele rapoarte ale comisiei şi de la an la an au fost evidenţiate progresele în ceea ce priveşte reformelor în sistemul judiciar românesc.

Am să fiu suficient de lipsită de modestie ca să spun că s-au evidenţiat în mod special progresele în ceea ce priveşte activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin urmare, cum menţiunea că menţinerea sau nu a MCV este un atribut exclusiv al politicului, pentru că o asemenea menţinere nu se poate face decât în urma unor negocieri politice, din punctul meu de vedere scopul pentru care a fost înfiinţat acest mecanism a fost îndeplinit şi asta rezultă din rapoartele care au fost publicate periodic în cadrul acestui sistem”, a declarat Cristina Tarcea.

Cine este judecătorul Cristina Tarcea

Ea este președinte al ICCJ începând din septembrie anul acesta.

Cristina Tarcea (54 de ani) a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1985. Între 1985 şi 1990 a fost avocat în baroul Ialomiţa, iar din 1990 a devenit a lucrat la Judecătoria Sector 3, Bucureşti.

Între 1999 şi 2002 a fost director al Direcţiei Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Integrare Europeană şi Drepturile Omului din cadrul Ministerul Justiţiei.

Între 2002 şi 2004 a ocupat funcţia de Secretar de Stat în Ministerul Justiţiei (în mandatul ministrului PSD Rodica Stănoiu, fost colaborator al Securității).

În 2004 a devenit judecător la instanţa supremă, Secţia Civilă şi proprietate Intelectuală. Numirea sa a fost una controversată, existând acuzații că Tarcea nu avea experiența necesară.

Din 2013 este vicepreședinte al ICCJ.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.12.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Coronavirusul din China – noutățile și dilemele de ultimă oră

Iulian Soare

Coronavirusul Wuhan este mult mai periculos decât se credea, întrucât el poate fi transmis chiar şi înainte de apariția primelor simptome, a avertizat duminică ministrul… Mai mult

Europa

ONU: ”O serie de participanți” la summit-ul pentru Libia de la Berlin continuă să livreze soldați și muniție

Iulian Soare

Mai multe state au încălcat embargoul privind livrările de arme către Libia pe care s-au angajat să-l respecte la summitul internaţional de la Berlin, de… Mai mult

Stiri

Spitalele private vor putea accesa fondurile pentru programele naționale, rezervate acum sistemului public

Vladimir Ionescu

Spitalele și clinicile private vor putea accesa oricând fonduri bugetare cuprinse în programele de sănătate, comform unui proiect de ordonanță aflat în dezbatere publică. Pacienții… Mai mult

Stiri

Ambasadorul Adrian Zuckerman: Rata de respingere a vizelor pentru SUA – de 10%. Visa Waiver se acordă la o rată sub 3%

Iulian Soare

Rata de respingere a vizelor solicitate de români pentru Statele Unite este de 10%, însă reglementările americane prevăd intrarea unei țări în programul Visa Waiver… Mai mult

Stiri

Boeing încearcă să recupereze: Primul zbor – test al celui mai mare avion, cu 2 motoare, de pasageri

Iulian Soare

Boeing Co a efectuat sîmbătă primul zbor al celui mai mare avion de pasageri cu două motoare din lume. Succesul acestei aeronave cu 406 locuri… Mai mult

Europa

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Este nevoie de standard unic pentru evaluarea justiției și a statului de drept. Altfel, ajungem la dublu standard în mecanismele de absorbție a fondurilor UE

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, după reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la Zagreb, că este necesară instituirea unui standard… Mai mult

Europa

Șefa FMI: Planul Bulgariei de a adera la Zona Euro în 2023, deplin realizabil

Iulian Soare

Intrarea Bulgariei în “anticamera euro”, până la sfârșitul lunii aprilie, și aderarea ei la Zona Euro în 2023 sunt obiective “deplin realizabile”, a declarat duminică… Mai mult