duminică

4 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

3 iulie, 2017

În cadrul celei de-a doua dezbateri privind pragul valoric de la care abuzul în serviciu să fie considerat infracțiune, DNA a cerut ca acesta să fie echivalent salariului minim pe economie, în timp ce un grup minoritar din CSM dorește un plafon ridicat.

Dezbaterea de luni, de la Ministerul Justiției, a fost organizată cu reprezentanții instituțiilor din cadrul sistemului judiciar, asociațiilor profesionale ale magistraților, mediului academic și profesiilor juridice liberale.

Opinia DNA a fost prezentată de procurorul Marius Bulancea (șeful Secției a II-a din DNA), care a explicat că pragul trebuie să fie foarte mic. Propunerea DNA este ca limita să se suprapună cu valoarea salaminim garantat în plată.


„Cred că este evident ce vrea CCR şi CCR vrea introdus un prag. O lege care nu va impune un prag ar putea fi declarată neconstituţională. (…) Dacă ar fi necesar un asemenea prag – noi vedem zi de zi infracţiuni de abuz în serviciu şi s-ar putea să fim organul care se întâlneşte cel mai des cu astfel de infracţiuni -, cred că trebuie făcută o analiză de la ce prag magistraţii cred că infracţiunea este prea puţin gravă. Cred că o asemenea analiză ne-ar da valoarea de referinţă”, a afirmat Bulancea, citat de News.ro

Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu ar trebui să existe un astfel de plafon, procurorii având posibilitatea să renunțe la urmărirea penală dacă va considera că prejudiciul este prea mic.

În CSM există două opinii:

  • opinia majoritară – susținută de 11 magistrați – nu este nevoie de prag
  • opinia minoritară – șapte magistrați sunt de părere că trebuie instituit pragul și că acesta nu trebuie să fie derizoriu, ci unul ridicat

Tot împărțite sunt și pozițiile judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), dar cei care cred că trebuie stabilit un plafon nu au avansat niciun cuantum.


Dezbaterile au fost organizate de Ministerul Justiției după ce Curtea Constituțională a motivat decizia în cazul sesizării Bombonicăi Prodan (fosta soție a lui Liviu Dragnea).

Curtea Constituțională consideră că dispozițiile penale în vigoare cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu „sunt formulate în sens larg și în termeni vagi”.

„Dispozițiile penale în vigoare sunt formulate în sens larg și în termeni vagi, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art.7 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și a altor cerințe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări și aplicări arbitrare/aleatorii”.

De aceea, spune Curtea, într-o decizie prin care sesizarea a fost respinsă, este necesară instituirea unui prag al pagubei și circumstanțierea vătămării produse prin comiterea faptei, în funcție de care să se aprecieze dacă este sau nu vorba de o infracțiune.

CCR preciza, însă, că nu are competența de a remedia acest viciu normativ, întrucât ar intra în sfera exclusivă de competență a legiuitorului primar sau delegat și, astfel, și-ar depăși atribuțiile legale.

„Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate”, precizează motivarea.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: