Guvernele Poloniei, Franței și Germaniei promit că vor face din Europa o putere de securitate și apărare, pe fondul temerilor că fostul președinte american Donald Trump s-ar putea întoarce la Casa Albă și ar permite Rusiei să-și extindă agresiunea pe continent.
Miniștrii de externe ai celor trei țări s-au întâlnit luni în suburbia pariziană La Celle-Saint-Cloud pentru a purta discuții despre Ucraina, pe lângă alte probleme. Ei au discutat și despre revigorarea așa-numitului Triunghi Weimar, o grupare concepută în 1991 pentru a promova cooperarea dintre Franța, Germania și Polonia. (La finalul textului – explicații despre ce înseamnă această structură.)
Premierul polonez Donald Tusk, care s-a întâlnit luni cu președintele francez Emmanuel Macron la Paris și cu cancelarul german Olaf Scholz la Berlin, a declarat că dorește „revitalizarea” relațiilor națiunii sale cu acești parteneri europeni cheie.
Declarații făcute la Paris și la Berlin
”Nu există niciun motiv să fim atât de clar mai slabi din punct de vedere militar decât Rusia. Prin urmare, creșterea producției de apărare și intensificarea cooperării noastre sunt priorități absolut incontestabile”, a spus Donald Tusk, susținând ca Uniunea Europeană trebuie să devină „o putere militară” în sine.
Impulsul diplomatic a venit după ce Donald Trump i-a șocat pe mulți în Europa, în weekend, părând că invită Rusia să invadeze orice membru NATO care nu cheltuiește suficient pentru propria apărare.
Emmanuel Macron, vorbind alături de Donald Tusk la Paris, a spus că voința Europei „de a furniza ajutor în continuare și de a satisface nevoile Ucrainei este crucială” pentru această țară devastată de război . Acest lucru „ne va permite să facem din Europa o putere de securitate și apărare care este atât complementară NATO, cât și un pilon al alianței atlantice”, a spus Emmanuel Macron.
Vorbind alături de Donald Tusk la Berlin, cancelarul Olaf Scholz a criticat dur declarațiile lui Donald Trump.
Înainte să se întâlnească cu Donald Tusk, cancelarul Scholz a inaugurat o nouă fabrică de muniții, subliniind eforturile Europei de a crește producția de apărare.
De asemenea, Donald Tusk a îndemnat națiunile europene să investească mai mult în proiecte militare pentru a „a realiza cât mai repede posibil, în următoarele douăzeci și ceva de luni, capacități de apărare aeriană mult mai mari, capacități de producție a muniției mult mai mari”.
Întrebat despre observațiile lui Donald Trump, premierul Tusk a spus: „Ar trebui să fie un duș rece pentru toți cei care continuă să subestimeze această amenințare, din ce în ce mai reală, cu care se confruntă Europa”.
Mărirea și decăderea Triunghiului de la Weimar
Pe 28 şi 29 august 1991 – se întâlneau miniştrii de externe din Germania, Franţa şi Polonia, Hans-Dietrich Genscher, Roland Dumas şi Krzysztof Skubiszewski la Weimar, în Turingia. Se năştea atunci „Triunghiul de la Weimar”. Viziunea celor trei miniştrii era sintetizată într-o declaraţie în 10 puncte referitoare la „Viitorul Europei”.
Era vorba despre o responsabilitate comună pentru un viitor european comun. „Formatul de la Weimar” urma să aducă Uniunea Europeană mai aproape nu doar de Polonia ci şi de noile democraţii din centrul şi estul continentului.
Formatul a avut o contribuţie incontestabilă şi la procesul de extindere a Uniunii Europene, ca şi la integrarea Poloniei şi a vecinilor ei în NATO. Dar după 2004, acest forum de dialog şi-a pierdut din elan.
Din punct de vedere politic, triunghiul a îngheţat. Toate încercările de a apela la acest format ca bază pentru marile provocări politice au eşuat grandios.
În plină criză în Ucraina, în 2014, „Triunghiul de la Weimar” a lansat ultimul semnal, atunci când miniştrii de externe din cele trei state s-au întâlnit la Kiev cu preşedintele şi cu liderii opoziţiei din Ucraina.
***
