Președintele Klaus Iohannis nu a promulgat legea care interzice publicitatea la televiziune și radio pentrumedicamente și a trimis Camerei Deputaților o cerere de reexaminare. Motivul principal este că reglementarea introduce o condiționare suplimentară față de directiva europeană care nu permite promovarea medicamentelor acordate pe rețetă.
Legea a fost aprobată în decembrie de Senat, camera decizională, după ce a fost adoptată tacit de Camera deputaților.
Textul adoptat de Senat mai prevede:”Este interzisă publicitatea pentru farmacii difuzată în cadrul programelor de televiziune și radiodifuziune, care induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau etalon pentru celelalte farmacii, precum și publicitatea la farmacii care reprezintă publicitate mascată la medicamente.”
Modificările interzic promovarea la radio și televiziune, indiferent dacă este vorba de medicamente eliberate pe rețetă sau suplimente alimentare.
Cele din urmă pot fi promovate prin alte forme de publciitate, dar nu prin mijloacele de televiziune și radio.
Proiectul a fost inițiat de senatorul UDMR Alexandru Vegh, care motivează necesitatea adoptării propunerii sale: ”Automedicația poate duce la complicații grave de sănătate, iar pacienții nu ar trebui să se trateze după ureche, în baza celor auzite la radio și televizor despre un medicament.”
Proiectul senatorului UDMR a intrat la vot cu raport de respingere emis de comisiile de Cultură și de Sănătate, însă a fost votat de 100 de senatori, doar 7 fiind împotrivă.
Au protestat față de această lege nu doar producătorii și farmaciile, ci și sectorul publicitar din domeniu, care ar pierde 10% din venituri.
Argumentele din cererea de reexaminare a președintelui:
- Norma instituită prin art. 17 alin. (1) și (2) din legea transmisă la promulgare vine însă în contradicție cu ansamblul normelor ce constituie regimul juridic al publicității pentru medicamente stabilit în Legea nr. 95/2006 și, în mod special, în art. 813 din aceasta. Potrivit acestui articol, care nu reprezintă altceva decât o transpunere fidelă a art. 88 din Directiva 2001/83/CE, este interzisă publicitatea destinată publicului larg pentru medicamente care se eliberează numai cu prescripție medicală și este permisă publicitatea destinată publicului larg numai pentru acele medicamente care, prin compoziție și scop, sunt destinate și concepute pentru a fi utilizate fără intervenția unui medic în scopul diagnosticării sau pentru prescrierea ori monitorizarea tratamentului, cu sfatul farmacistului, în cazul în care este necesar. Mai mult, prin faptul că este permisă totuși publicitatea prin alte modalități decât în cadrul programelor de televiziune și radiodifuziune la produsele medicamentoase pentru care nu este necesară o prescripție medicală, se introduce o condiționare suplimentară față de prevederile directivei, creându-se premisa unei discriminări între mijloacele de informare în masă, respectiv între furnizorii acestora.
- În privinţa modificărilor propuse la art. 17 alin. (4) din Legea nr. 148/2000, remarcăm faptul că acestea interzic publicitatea pentru farmacii, care induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau un etalon pentru celelalte farmacii, dar numai în cazul în care este difuzată în cadrul programelor de televiziune sau radiodifuziune, fiind creată, astfel, o nouă premisă de discriminare şi o posibilă barieră în calea liberei prestări a serviciilor.
- Subliniem faptul că deși cele două intervenții legislative operate la art. I și art. II din legea transmisă la promulgare au în vedere punerea de acord a două acte normative ce reglementează în aceeași materie, în realitate, cele două modificări nu sunt corelate sub aspectul terminologiei juridice utilizate, cu consecințe asupra sferei de aplicabilitate a celor două norme juridice. Se creează, astfel, o lipsă de corelare între prevederile celor două acte normative ce se propun a fi modificate, la art. 17 din Legea nr. 148/2000 nefiind avute în vedere şi tratamentele medicale. În plus, modificarea art. 29 din Legea audiovizualului exclude posibilitatea publicității prin alte modalități (instituită prin art. 17 din legea transmisă la promulgare). De asemenea, nu se utilizează o terminologie unitară (produs medicamentos/produs medical), aspect ce poate crea dificultăţi în interpretarea şi aplicarea prevederilor legale.
