fbpx

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

La obiect

Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult

13.01.2021

Pentru şoferii economiei, BNR = ABS + ESP. Un fel de ESC

de Marin Pana , 25.2.2018

Un şofer îşi conduce maşina după cum crede de cuviinţă. Dincolo, însă, de talentul, cunoştinţele şi inspiraţia lui în materie de conducere, maşina are prevăzute din fabricaţie nişte sisteme independente de voinţa lui, care îl asistă în conducere, pentru a nu pierde controlul volanului.

Unul dintre aceste sisteme este combinaţia ABS + ESP, obligatorie pentru toate maşinile noi din UE din anul 2014 încoace (cam de când s-a stabilit şi Pactul Fiscal cu celebrul MTO sau medium term objective, la care am aderat şi pe care nu l-am respectat pentru că ne plac drifturile pentru public).

Sistemul ABS (engleză anti-lock braking system sau germană Antiblockiersystem) este un sistem pentru vehicule motorizate ce previne blocarea roților. Aceasta prezintă două avantaje: permite șoferului să păstreze controlul direcției şi scurtează distanța de frânare ( frânare ce vine, inevitabil după orice accelerare).

Sistemul ESP de control electronic al stabilității (în engleză – Electronic Stability Programme) este un sistem de siguranță activă, care funcţionează pe post de tehnică computerizată de control și reglare a stabilității dinamice (în mers) a vehiculelor, care asigură îmbunătățirea ei prin detectarea și minimizarea derapajelor și patinajelor.

Acum, pentru a avea în clar trimiterea la economie, BNR înseamnă pentru conducerea economiei, aflată la mâna celor care au obţinut democratic votul popular, cam ceea ce reprezintă la o maşină aceste sisteme care ajută la păstrarea stabilităţii, pe şoseaua care ne duce spre creşterea nivelului de trai.

Poate ar mai trebui să luăm aminte la descrierea tehnică a sistemului ESC (lb. engl. „Electronic Stability Control”), văr cu ESP. ESC intervine pentru a compensa o decizie riscantă a şoferului şi a evita piederea controlului asupra maşinii. Inclusiv prin reducerea temporară a alimentării cu carburant a motorului, șoferul sesizând că pedala de accelerație nu mai răspunde la fel de prompt. ESC-ul nu îmbunătățește performanța în virare, ci previne pierderea controlului.

Revelaţia inflaţiei crescute aparent brusc nu are sens. Graficul de pe slide-ul patru din Raportul asupra inflaţiei prezentat în 9 februarie 2018 este clar pentru cei interesaţi. Cu linie punctată roşie avem IPC la taxe constante şi cu verde muştar pentru indicatorul CORE 2 ajustat (cel aflat sub incidenţa politicii monetare a Băncii Centrale).

Se vede uşor cum ar fi arătat creşterile de preţuri în absenţa măsurilor luate simultan în ultimii ani, cu stimularea cererii agregate suprapusă peste scăderea fiscalităţii. Ar fi fost plasate cuminţi, fără şocurile apărute în realitate, în intervalul 0% – 2,5% (reperul coridorului de plus/minus 1% în ţintirea inflaţiei, respectat la finalul anului trecut după o temporizare tehnică nu tocmai simplă).

Aşadar, în absenţa măsurilor de relaxare fiscală ce au limitat puternic Executivului posibilitatea de a face investiţii şi a intervenţiilor masive în politica de venituri (de la creşterea hardată a pensiilor la mijlocul anului trecut şi până la mutarea nesolicitată a contribuţiilor de la angajat la angajator, contestată de toată lumea), nu ar fi venit vorba despre creşteri bruşte de preţuri.

Dacă se respectau, doar, angajamentele luate şi legislaţia deja existentă, am fi avut doar un avans treptat al preţurilor în limite rezonabile. Din păcate, efectul inflaţionist al creşterii veniturilor peste productivitatea muncii, efectul de bază generat de scăderea artificială a preţurilor la începutul anului trecut şi evoluţiile nefavorabile pe plan internaţional s-au aliniat.

Ceea ce a impus intrarea în acţiune a sistemelor de corecţie pe traiectorie (nu optimale, optim ar fi fost să nu supraturăm motorul consumului intern), inclusiv prin instrumentele de politică monetară. Corecţie care este efectul şi nu cauza derapajului inflaţionist de moment. Corecţie care nu putea fi decât reactivă şi nu proactivă, dat fiind modul imprevizibil de condus.

De aplicarea cu grijă a ajustării traiectoriei pe şoseaua macroeconomică depinde şi să nu ne răsturnăm în condiţii de gheaţă internaţională puţin vizbile acum pe şosea (poate aţi văzut mesajul „black ice” apărut la bordul maşinilor mai noi în condiţii de temperaturi de îngheţ când încă nu a nins şi pelicula fină de apă de şosea nu se vede).

Aşa încât, nu are rost să ducem maşina în service pentru a discuta cum funcţionează ABS-ul, ESP-ul sau ESC-ul şi cum le-am putea seta, printr-un soft personalizat, la stil mai neortodox de condus maşina. Mai degrabă, ar trebui să fim atenţi când facem ITP-ul, dacă nu am depăşit noxele şi ne lasă poliţia europeană fără talon sau dacă nu cumva trebuie să mai schimbăm uleiul.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Cristian Popa (BNR): Riscul României: „Să nu ne ținem de cuvânt” privind consolidarea fiscală

Adrian N Ionescu

Există condițiile pentru ca România să reducă deficitul bugetar prin consolidare fiscală, și astfel să evite sancțiunea agențiilor de rating. Există însă și riscul „să… Mai mult

Stiri

BNR a redus dobânda de referință ca să stimuleze economia în condițiile „consolidării bugetare” – Minuta ședinței din 15 ianuarie

Adrian N Ionescu

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea dobânzi de referință, până la 1,25%, ca să stimuleze economia în condițiile „necesarei… Mai mult

Stiri

CFA România: Agențiile de rating nu vor descalifica România dacă Guvernul ia măsuri convigătoare de reducere a deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Agențiile de raing nu vor reduce nivelul ratingului de țară al României, dacă Guvernul va lua măsuri convingătoare pentru reducerea deficitului bugetar, au susținut analiștii… Mai mult

Stiri

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: Pandemia COVID-19 și viitoarea Strategie Națională de Sănătate 2021-2027 – oportunități pentru reforma sistemului de sănătate

Redacţia

Pandemia COVID-19 a reliefat încă o dată nevoile de reformă structurală ale sistemului de sănătate din România. Cheltuielile pentru sănătate, atât pe cap de locuitor,… Mai mult

Europa

Căderea rețelei electrice europene interconectate din 8 ianuarie a plecat de la o stație din Croația – raport ENTSO-E

Adrian N Ionescu

Declanșarea unui cuplaj de „protecție la supracurent”, la stația de transformare Ernestinovo din Croaţia, a provocat separarea în două zone a reţelei electrice europene interconectate,… Mai mult

Stiri

Disney+ blochează, ”din considerente rasiste”, accesul copiilor la filme precum Pisicile Aristocrate, Dumbo sau Peter Pan. Conturile pot fi accesate numai de către adulți

Razvan Diaconu

Platforma de streaming video Disney+ a blocat accesul copiilor sub 7 ani la vizionarea unor filme clasice de animaţie, precum „Pisicile aristocrate”, „Dumbo” sau „Peter… Mai mult

Stiri

ICCJ: Deschiderea unui cont pe o rețea de socializare folosind numele altei persoane este infracțiune

Vladimir Ionescu

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este infracţiune fapta unei persoane de a… Mai mult