fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

Patronatele: Jumătate din economie e deja blocată – măsurile de protecție a economiei și angajaților sunt insuficiente și neclare

de Adrian N Ionescu , Alexandra Pele 25.3.2020

 

 

Patronatele reclamă insuficiența și neclaritatea măsurilor guvernamentale de susținere a economiei în stare de urgență, ca şi cele privind susţinerea angajaţilor. Jumătate din economie este blocată, potrivit liderilor organizațiilor patronale consultați de cursdeguvernare.ro.

Pe de altă parte, capacitatea de rezistenţă a companiilor româneşti, inclusiv financiară, este foarte limitată în toate sectoarele economice.

„Nici chiar companiile industriale mari nu pot rezista financiar mai mult de 2 – 3 luni la desfășurarea actuală a evenimentelor, fără ajutor semnificativ și pragmatic din partea statului”, a declarat Cristian Pârvan (foto), secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

În sectoarele cele mai afectate, cum este cel al turismului, „companiile pot rezista între două săptămâni și două luni, în funcție de cât de solide și de ce resurse financiare au”, spune  la rândul lui Dragoș Răducan, prim-vicepreședinte executiv al Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

Incertitudinea roade încrederea antreprenorilor și a angajaților

Pandemia ca şi deciziile în consecinţă ale autorităţilor în lupta cu aceasta îi determină pe antreprenorii de IMM-uri să suspende activitatea companiilor în proporţie de aproape 40%, să le diminueze activitatea şi să reducă numărul angajaţilor la aproape 12% din firmele lor, potrivit unui sondaj publicat miercuri de patronatul IMM. Și nu se știe cât timp vor mai reuși.

Proporţiile sunt mai mari la nivelul întregii economii.

„Eșantionul sondajului (6.120 de participanți) este suficient de mare ca rezultatele sale să poată fi extrapolate la toate firmele mici și mijlocii și nu numai, pentru că au particpat și antreprenori care nu sunt membri ai noștri”, a declarat Florin Jianu (foto), preşedintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), pentru cursdeguvernare.ro

Măsurile de garantare a creditelor pentru companii, considerate binevenite de antreprenori, sunt privite, totuşi, cu scepticism. „Antreprenorii nu au încredere în capacitatea autorităţilor române de a-şi îndeplini promisiunile, pentru că de obicei sunt plimbaţi dintr-o parte în alta”, a mai spus Florin Jianu.

Companiile nu pot accesa noul program de garantare a creditelor, pentru că nu există norme de aplicare.

„Reglementările nu sunt de obicei clare, simple, într-un limbaj accesibil. Dovadă că primele două locuri în topul problemelor relevate de sondajele noastre sunt legate de chestiuni administrative, a mai spus preşedintele CNIMPPR.

În turism, „în momentul de față toată lumea stă și așteaptă pentru că nu înțelege exact ce se întâmplă. Sunt atât de neclare ordonanțele încât nu știm ce să facem. Nu au apărut încă normele privind acel certificat de stare de urgență. Cei mai mulți și-au trimis oamenii ori în șomaj, ori se trimit oamenii în șomaj, ori se reduce timpul de lucru, ori concediu pentru creșterea copilului, fiecare cum a găsit de cuviință, în încercarea să-i țină cât mai aproape pe angajați, pentru că oricum stăteam foarte prost cu forța de muncă”, spune Dragoș Răducan (foto).

Cifrele nesiguranţei

Peste 64% dintre antreprenori spun că s-au redus veniturile companiilor lor, jumătate au redus activitatea firmelor lor, peste 39% le-au suspendat activitatea, au redus producția peste 16% din firmele lor şi 11,7% din acestea au trecut la concedieri,  potrivit sondajului  CNIPMMR.

„Companiile industriale nu se mai pot baza nici pe comenzile existente, de vreme ce – sunt exemple concrete… este previzibil ca 40% să fie anulate, pentru că beneficarii își reduc activitatea (…) Situația este foarte fluidă și Guvernul ar trebui să ia în egală măsură măsură de susţinere a companiilor atât în perioada aceasta cât şi pentru cea post – sanitară, când va fi greu de repornit capacitatea de producţie”, spune Cristian Pârvan (foto).

În sondajul CNIPMMR, la întrebarea ”În ce măsură vă ajută măsurile economice și sociale adoptate de Guvern?”, 34,4% dintre antreprenori spun că nu îi ajută deloc, 30,5% – că îi ajută în mică măsură, în timp ce 26,2% nu pot cuantifica impactul acestora în cadrul societatii lor. Doar 9% dintre respondenți au precizat că măsurile economice adoptate de guvern îi ajută în mare măsură.

Pe de altă parte, „acum avem o ocazie de astimula dezvoltarea companiilor românești cu care nu ştiu când ne vom mai întâlni, dar ele trebuie stimulate să-și vândă produsele și să-și finanțeze producția și investițiile”, spune Cristian Pârvan.

„Guvernul ar trebui să ia măsuri pragmatice, inclusiv să stabilească prioritățile ajutoarelor de stat, astfel încât capacitățile de producție să nu dispară, cele din industria alimentară ca și cele din industria prelucrătoare, de pildă. Este necesară, pentru început, o platformă în care să se centralizeze toate nevoile, mai ales cele financiare, să ştim cât este necesar la nivel naţional, și cererile de ofertă”, propune secretarul general al AOAR.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.3.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Energiei: Romgaz va depune o ofertă de preluare a participației ExxonMobil la Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) va depune o ofertă pentru preluarea participaţiei ExxonMobil la concesiunea exploatării gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, înainte de expirarea… Mai mult

Europa

400 de milioane de doze de vaccinuri “fantomă” – oferta rețelelor infracționale către statele UE

Iulian Soare

Rețele special organizate au încercat să vândă unor state membre  400 de milioane de doze de vaccin împotriva Covid-10, la un preț de aproape trei… Mai mult

Europa

18 companii au renunțat să mai lucreze la Nord Stream 2 de teama sancțiunilor americane

Razvan Diaconu

Un număr de 18 companii au fost convinse de perspectiva unor sancțiuni americane să nu mai lucreze pentru proiectul gazoductului rusesc Nord Stream 2, arată… Mai mult

Stiri

PNL nu susține proiectul lui Nicușor Dan de suspendare pentru 2 ani a PUZ-urilor sectoarelor

Razvan Diaconu

Nicușor Dan a cedat, joi dimineață, în cadrul ședinței Comisiei de Urbanism a Primăriei Capitalei, în privința dorinței sale de a impune suspendarea pe o… Mai mult

Stiri

Profitul Romgaz a crescut cu 15% în 2020, pe seama reducerii amortizării, redevenței și a impozitului

Adrian N Ionescu

Profitul net al celui mai mare producător român de gaze naturale, Romgaz (SNG), a depășit 1.254 milioane de lei, în creștere cu 15,1% în anul… Mai mult

Europa

Germania / Bărbat acuzat că a transmis Rusiei planurile Bundestag

Iulian Soare

Procurorii federali germani au pus sub acuzare un cetățean german pentru spionaj, spunând că acesta a furnizat serviciilor secrete ruse planurile clădirii Parlamentului, Bundestag, transmite… Mai mult

Stiri

Mihai Daraban cere transferul atașaților comerciali la CCIR

Razvan Diaconu

Diplomația economică românească există, dar lipsește cu desăvârșire, spune Mihai Daraban (foto), președintele Camerei de Comert și Industrie a României (CCIR). „Avem oameni plătiți de… Mai mult