Guvernul a stabilit noile reglementări privind parteneriatul public-privat (PPP) printr-o ordonanță de urgență emisă joi, prin care se introduce conceptul Value for Money, a cărui aplicare ar trebui să optimizeze contribuţia şi costurile autorităţii publice contractate.
Analiza de tip Value for Money (VfM) este una de tip cost-beneficii şi, totodată, „o bună practică a pregătirii iniţiale a unui proiect, indiferent dacă este derulat prin achiziţii tradiţionale sau prin PPP”, potrivit unui ghid în domeniu al Băncii Europene de Investiţii (BEI).
Ordonanţa privind PPP prevede folosirea modelărilor VfM, pentru că „reflectă diferențierea în estimarea costurilor pe întreaga durată a proiectului, ajustată cu valoarea riscurilor, în scenariile realizării prin metoda tradițională (achiziție publică) și (respectiv) prin parteneriat public-privat”, spune şi comunicatul Guvernului care anunţă adoptarea actului normativ.
Astfel, s-ar ajunge „la transferul de riscuri și costul mai scăzut, pe termen lung, pentru statul român în comparație cu achiziția publică tradițională”.
Ordonanța „reglementează etapele/competențele de aprobare în evaluarea proiectului, din punct de vedere al clasificării acestuia în sectorul administrației publice (on budget)”.
Dacă din analiza contractului PPP reiese că proiectul ar urma să fie clasificat on-budget, proiectele administrației publice centrale vor putea fi implementate doar după aprobarea de către Guvern, prin Memorandum.
În cazul proiectelor de interes local, acestea se aprobă de către Comisia de autorizare a contractelor de parteneriat public-privat la nivel local. Această comisie se va înființa ulterior prin Hotarâre de guvern
De asemenea, se mai reglementează:
- Stabilirea mecanismelor de evaluare a proiectelor pentru evitarea situațiilor de abatere de la țintele de deficit și datorie publică asumate de România prin Strategia fiscal-bugetară.
- Evaluarea externă a capacității partenerului public de a gestiona riscuri la nivelul contractului de PPP, la nivelul Studiului de fundamentare.
- Măsurile pentru includerea în regim PPP exclusiv a proiectelor bine pregătite, care prezintă eficiență economică și o prioritate la nivel central/local:
- costul net actualizat al realizării proiectului prin metoda tradițională (achiziție publică) urmează a fi utilizat ca punct de referință („affordability threshold”) în comparație cu costul net actualizat al realizării proiectului în regim de parteneriat public privat;
- elaborarea unui Program strategic asumat la nivelul Guvernului și care va prevedea categorii de proiecte care pot fi dezvoltate în regim de PPP.
- Asigurarea continuității proiectului prin reglementarea situațiilor de înlocuire a partenerului privat:
- reglementarea unor mecanisme care să permită înlocuirea partenerului privat în caz de neperformanță, fară reluarea procedurilor de atribuire a contractului, evitându-se posibile situații de reclasificare a unor proiecte off budget în proiecte on budget;
- protejarea activelor publice ale companiei de proiect.
Ordonanța de urgență adoptată astăzi modifică și completează Legii nr.233/2016 privind parteneriatul public-privat.
