Parlamentul European a adoptat miercuri Pachetul de Mobilitate, o nouă legislație aplicabilă transportatorilor rutieri de marfă, în forma agreată de Consiliu, formă pe care România și alte opt state din Europa Centrală și de Est nu au susținut-o, se arată într-un comunicat al legislativului european.
Legislația modifică radical regulile referitoare la detașarea șoferilor, precum și perioadele de conducere și de repaus. Obiectivul urmărit de legiuitorul european este de a ”pune capăt concurenței distorsionate din sectorul transportului rutier și de a asigura condiții bune de odihnă pentru șoferi”.
Pachetul Mobilitate 1 a fost contestat de transportatorii din Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România și Cipru. România este a 8-a piață de transport rutier a mărfurilor din UE. Transportul internațional de marfă reprezintă un sfert din serviciile prestate de România la extern, având o balanță comercială pozitivă de miliarde de euro și compensând o parte din deficitul de cont curent generat de alte sectoare.
Impact: Piața de transporturi din România ar putea scădea cu 15-20%
Pachetul Mobilitate 1 va duce la o scădere cu 15-20% a pieței de transport rutier din România, va genera costuri suplimentare de jumătate de miliard de euro pentru transportatorii români și va accentua criza de șoferi profesioniști cu care aceștia se confruntă, susțin transportatorii.
- Pachetul Mobilitate 1 prevede obligația întoarcerii camioanelor acasă (țara de stabilire) la fiecare opt săptămâni, indiferent dacă sunt încărcate sau goale.
Această obligație a fost justificată ca o necesitate de asigurare a condițiilor sociale și a protecției mediului.
”Această obligație nu ar crea nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Franța, dar conform analizei preliminare a UNTRR, întoarcerea obligatorie acasă a camionului ar duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică. Aceasta măsură va conduce la creșterea cu 1.160 de tone de emisii de CO2/zi sau 418.000 tone/an. Mai mult, ar crește exponențial riscul pentru siguranță rutieră din cauza traficului suplimentar”, se arată într-o analiză a Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
Transportatorii români trebuie să parcurgă, în medie, 1300 de km în plus pentru a respecta noile reglementări, în timp ce concurența din Polonia, Ungaria și Slovacia parcurge jumătate din această distanță.
- Pachetul Mobilitate 1 prevede obligația companiilor de a organiza întoarcerea acasă a șoferilor la fiecare patru săptămâni.
Pentru România, acest lucru înseamnă că peste 60.000 de șoferi trebuie să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt ce va necesita creșterea capacității de transport. Conform estimărilor UNTRR, ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste două moduri de transport în vederea asigurării transportului pentru 2.000 – 3.000 șoferi zilnic.
Costurile suplimentare pe care transportatorii locali vor fi nevoiți să le suporte ca urmare a introducerii acestei obligații au fost estimate la circa 500 de milioane de euro pe an.
- Pachetul Mobilitate 1 interzice efectuarea în vehicul a perioadelor de odihnă săptămânale normale, departe de bază.
Această interdicție are loc într-un moment în care există o deficiență dovedită de locuri de parcare sigure, dotate corespunzător și securizate pe rețeaua principală de drumuri europene.
Uniunea Internațională a Transportului Rutier (IRU), estimează că la nivel european pierderile anuale cauzate de furturile de mărfuri se ridică la 7 miliarde de euro. Potrivit IRU, 75% din astfel de incidente au loc în locuri de parcare nesecurizate.
”România este printre țările cele mai afectate de reglementările Pachetului Mobilitate 1 , alături de Bulgaria și țările baltice”, a declarat Constantin Isac președintele UNTRR pentru cursdeguvernare.ro, în urmă cu câteva luni.
Ce înseamnă transportul rutier pentru România: Sold pozitiv de 1,2 miliarde de euro
Datele publicate de BNR referitoare la evoluţia serviciilor de transport şi contribuţia lor la acoperirea deficitului de cont curent arată importanţa acestora, mai ales în contextul expandării deficitului extern prin creşterea cererii interne de mărfuri, peste capacitatea de producţiei interne de a o acoperi
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat după primele patru luni 2020, un deficit de 1,78 miliarde de euro, cu 21% mai puțin față de aceeași perioadă a anului anterior. Serviciile de transport au avut un sold pozitiv.
Efectele pandemiei au generat însă o scădere a acestui sold pozitiv, de circa 10%.
La nivel macro, acoperirea ieșirilor de valută din țară prin intrări similare este esențială pentru a menține echilibrul, dar și pentru a reduce presiunile pe cursul de schimb.
