Miniștrii de Finanțe din Uniunea Europeană au inclus pe agenda întâlnirii de marți, la numai o zi după primele dezvăluiri din serialul Paradise Papers, întocmirea unei liste negre a paradisurilor fiscale din întreaga lume.
Paradise Papers este cea mai recentă scurgere de informaţii făcută publică de către Consorţiul Internaţional de Jurnalişti de Investigaţie (C.I.J.I), după ce publicația germană Süddeutsche Zeitung a obținut peste 13,5 milioane de documente financiare, provenind în special de la o firmă internațională de avocatură cu sediul în Bermude, Appleby.
Pe modelul Panama Papers, peste 380 de jurnalişti care fac parte din peste 90 de organizaţii media din 67 de ţări au studiat documentele timp de mai multe luni, urmând să publice dezvăluiri despre circuitele utilizate de persoane bogate și companii multinaționale pentru a-și muta fondurile în paradisuri fiscale.
Statele membre UE intenționau să ajungă anul acesta la un acord cu privire la realizarea listei negre a paradisurilor fiscale, dar până acum nu s-a reușit ajungerea la o înțelegere – în chestiuni care țin de politica fiscală, UE poate lua decizii numai cu sprijinul unanim al celor 28 de state membre, exceptând situația în care este lansată o procedură extraordinară, care nu a fost utilizată niciodată.
Potrivit oficialilor europeni citați de Reuters, preluată de Agerpres, noile dezvăluiri din scandalul Paradise Papers au făcut ca acest subiect să fie mutat mai în față pe agenda discuțiilor, chiar dacă o decizie finală nu va fi luată la reuniunea de marți.
În acest moment, fiecare țară membră UE are propria sa listă a jurisdicțiilor pe care le consideră mai puțin cooperante în materie de fiscalitate. Criteriile pentru definirea unui paradis fiscal variază foarte mult în rândul statelor membre UE. O eventuală listă neagră a UE ar avea o greutate mai mare, iar jurisdicțiile incluse pe această listă ar pute fi supuse unor sancțiuni dacă nu cooperează. Deocamdată nu există detalii cu privire la tipul sancțiunilor ce urmează să fie discutate, însă simpla includere pe această listă ar putea descuraja persoanele fizice și companiile să plaseze bani în aceste jurisdicții.
Pe de altă parte, unele state membre UE sunt reticente la ideea înființării unei astfel de liste negre a paradisurilor fiscale, în timp ce sunt investigate pentru propriile regimuri fiscale care oferă avantaje incorecte. O serie de mici state din UE, precum Luxemburg, Malta și Irlanda, atrag firme cu taxele lor reduse pentru companii. Unele din aceste state au fost deja sancționate pentru acordurile lor fiscale cu companiile multinaționale.
Pentru a depăși reticența acestor state, propunerea vizând o listă neagră a paradisurilor fiscale ar urma să se aplice numai țărilor din afara UE. În plus, statele care nu percep niciun fel de taxe pe companii vor fi considerate automat drept paradisuri fiscale, potrivit unui acord preliminar convenit anul trecut de miniștrii europeni de Finanțe.
De asemenea, pentru a reduce atractivitatea paradisurilor fiscale, Bruxelles-ul a propus înființarea unui registru public care ar arăta cine este acționarul real al unei companii, care deseori se ascunde în spatele unor firme fantomă din jurisdicții offshore. În plus, Bruxelles-ul a propus ca marile firme multinaționale să fie obligate să raporteze profiturile și taxele plătite în fiecare stat în care operează, în ideea de a afla ce parte din veniturile lor sunt înregistrate în țările cu taxe mici.
Urmărește-ne pe Google News
