Aproximativ un milion de europeni ar fi primit un diagnostic de cancer de la începutul pandemiei și până în prezent, dacă nu ar fi existat virusul SARS-CoV-2 și pandemia generată de acesta, conform unei analize a Organizației Europene a Cancerului, o federație de ONG-uri din domeniu, citată de Politico.
Pandemia de coronavirus a perturbat însă serviciile de asistență medicală din multe țări europene și a condus la situații în care s-au ratat diagnostice care ar fi putut salva viața multor pacienți, iar efectele se vor vedea în următorii ani, când vom asista la un val puternic de decese provocate de cancere nediagnosticate la timp.
Acesta este doar unul dintre efectele pandemiei asupra sistemelor de sănătate și pacienților, în condițiile în care sistemele din UE se confruntă în prezent cu tot mai multe diagnostice greșite, tratamente întârziate și o rată a mortalității din ce în ce mai mare.
Întârzierea diagnosticării va duce la un val de decese cauzate de cancer, în următorii doi ani
Potrivit datelor Comisiei Europene, anul trecut, în 2020, 2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu această boală și alte 1,3 milioane de persoane și-au pierdut viața din această cauză.
Organizația Europeană a Cancerului a analizat datele privind diagnosticele de cancer din Europa în ultimul an, comparandu-le apoi cu numărul de diagnostice din anii de dinaintea pandemiei, de aici rezultând numărul bolnavilor nediagnosticați în pandemie.
În perioada pandemică, procesul de depistare a cancerului s-a oprit, ținându-i departe de spitale pe toți pacienții, cu excepția bolnavilor cronici.
În Italia, asociația națională de medicină oncologică a estimat că detectarea diverselor forme de cancer a scăzut cu 400.000 de cazuri în primele cinci luni ale pandemiei. La rândul lor, experții care fac parte din Liga Națională împotriva Cancerului din Franța estimează că există aproximativ 30.000 de cazuri de cancer care au rămas nedetectate din cauza pandemiei de COVID-19.
Un studiu publicat în noiembrie anul trecut estima că în Marea Britanie, pandemia a provocat, direct sau indirect, între aproximativ 7.000 și 36.000 de decese cauzate de cancer în 2020.
Cercetările publicate de revista științifică The Lancet au examinat datele Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie pentru a observa cât de mare este rata mortalității, în funcție de tipul diferit de cancer. Astfel, s-a ajuns la concluzia că a avut loc o creștere între 7,9% și 9,6% a numărului de decese cauzate de cancerul la sân și o creștere între 15,3% și 16,6% a deceselor cauzate de cancerul colorectal, la cinci ani după diagnostic.
Efectele întreruperilor de screening-uri pentru diversele tipuri de cancere , care aprovocat întârzierea diagnosticării, și reticența oamenilor de a merge la spital, sau restricțiile impuse de guverne pentru a împiedica răspândirea noului coronavirus se vor vedea în statisticile următorilor ani privind decesele.
Rezultatul este o bombă cu ceas, care, potrivit experților, va duce la o creștere a numărului de decese cauzate de cancer în următorii doi ani, deoarece pacienții care au fost neglijați în perioadele de vârf ale pandemiei sunt acum diagnosticați în stadii mai avansate de cancer.
100 de milioane de screening-uri neefectuate în UE, în pandemie
Organizația Europeană a Cancerului estimează că în toată perioada de după izbucnirea pandemiei nu s-au făcut aproximativ 100 de milioane de screening-uri pentru depistarea cancerelor, pe continent, și va fi nevoie de cel puțin un an pentru acoperi aceste restanțe.
Scăderea numărului de diagnosticări va avea consecințe pe termen lung. Pentru multe tipuri de cancer, depistarea lor într-un stadiu incipient înseamnă o șansă mai bună în a le combate.
„Acest aspect face diferența între boala vindecabilă și cea nevindecabilă”, mai spune Mirjam Crul, farmacistă într-un spital din Amsterdam și copreședinte al rețelei Covid-19 din cadrul OEC. Ea atenționează că din ce în ce mai mulți oameni se prezintă la doctor și sunt diagnosticați cu o formă avansată de cancer, unii prezentând chiar metastaze.
Șanse inegale în fața cancerului – speranțe mult reduse pentru pacienții din România
Statele din Europa Centrală și de Est, mai cu seamă, au fost afectate de pandemie, în condițiile în care înregistrau deja decalaje uriașe față de țările occidentale și înaintea acestor întârziere de diagnostic provocate de pandemie.
În timp ce țări precum Belgia și Islanda au o rată de supraviețuire după cinci ani de 70%, în cazul pacienților diagnosticați cu cancer de colon, țări precum România, Slovacia și Bulgaria au o rată cu aproape 20 de puncte procentuale mai redusă mai mică, potrivit datelor din 2019 ale Institutului suedez de economie a sănătății.
Datele Eurostat din 2017 arată că cele mai rate ale rata deceselor cauzate de cancer, raportat la populație, se înregistrează în Ungaria, Croația, Slovacia și Slovenia – peste 300 de persoane la 100.000 de locuitori.
România, fără un plan național de luptă împotriva cancerului
României îi lipsește un plan național pentru cancer, care ar putea stabili standarde și obiective în domenii precum digitalizarea serviciilor de asistență pentru pacienți.
„Parlamentarii români au propus un astfel de plan în urmă cu câțiva ani, dar nu a fost niciodată transpus într-o în lege”, a declarat Csaba Dégi, membru al consiliului de administrație al Organizației Europene a Cancerului și director la Societății Internaționale de Psiho-Oncologie, citat de Politico.
Comisia Europeană a lansat anul acesta Planul de combatere a cancerului, structurat în jurul a patru domenii principale de acțiune:
- Prevenirea prin acțiuni care abordează principalii factori de risc precum tutunul (cu scopul de a se asigura faptul că, până în 2040, mai puțin de 5 % din populație consumă tutun), consumul nociv de alcool, poluarea mediului și substanțele periculoase. În plus, o campanie intitulată „HealthyLifestyle4All” („Un mod de viață sănătos pentru toți”) va promova o alimentație sănătoasă și activitatea fizică. Pentru a preveni tipurile de cancer cauzate de infecții, obiectivul Planului de combatere a cancerului este ca, până în 2030, cel puțin 90 % din populația țintă a UE de fete să fie vaccinată și să se sporească în mod semnificativ gradul de vaccinare a băieților.
- Depistarea timpurie a cancerului prin îmbunătățirea calității diagnosticelor și a accesului la acestea și prin sprijinirea statelor membre pentru a se asigura faptul că, până în 2025, 90 % din populația UE care se califică pentru screeningul de cancer la sân, de col uterin și colorectal beneficiază de această formă de depistare.
- Diagnosticarea și tratamentul prin acțiuni menite să asigure o îngrijire mai bine integrată și cuprinzătoare în domeniul cancerului și abordarea accesului inegal la îngrijiri și la medicamente de calitate. Până în 2030, 90 % dintre pacienții eligibili ar trebui să aibă acces la centre oncologice integrate naționale, conectate prin intermediul unei noi rețele la nivelul UE.
- Îmbunătățirea calității vieții pentru pacienții bolnavi de cancer și pentru persoanele care au supraviețuit acestei boli, inclusiv reabilitarea, posibila reapariție a tumorilor, bolile metastatice și măsurile de sprijinire a integrării sociale și a reintegrării la locul de muncă.
