fbpx

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Interviu

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană

Cum poate fi abordată administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

Păcatul originar se decontează în an electoral: venituri de tip american la cheltuieli sociale de tip european

de Marin Pana , 30.9.2020

Deconturile politicilor bugetare declanșate în ultimii 4 ani se decontează acum în anul electoral, suprapuse și peste decontul crizei Covid: prin comparație cu comportamentul celorlalte state europene, România pare să-și fi configurat un model de nesusținut:
politici sociale de tip european, cu venituri adunate după model american. 

Potrivit datelor publicate de Eurostat, în timp ce veniturile bugetare raportate la PIB au scăzut față de anul 2015 cu aproape patru puncte procentuale, cheltuielile au revenit în 2019 la nivelul din urmă cu patru ani.
Practic, diminuarea taxării nu a fost însoțită de o reducere pe măsură a cheltuielilor asumate de stat iar acestea au revenit la nivelul anterior relaxării fiscale premature.

Dacă încasările la buget au ajuns să reprezinte mai puțin de 69% din media UE (recalculată în premieră, după Brexit), cheltuielile s-au păstrat la 76% față de nivelul consemnat la nivelul Uniunii.
Este o situație care a generat cronicizarea deficitului public și majorarea puternică a datoriei guvernamentale (de la circa 300 miliarde lei la 500 miliare lei).

La punctul de plecare din 2015, când România reușise să treacă cu brio examenul asumat oficial și uitat între timp al obiectivului fiscal pe termen mediu (mai cunoscut drept MTO, după abrevierea în lb. engleză). Dar asta cu procentaje față de media UE de 77% pe partea de venituri și 74% pe partea de cheltuieli.

Între timp se poate vedea că statele UE și-au păstrat pe medie nivelul de încasări dar au mai redus cheltuielile, pentru a reuși echilibrarea fiscală, solicitată și României în mod repetat.

Noi am făcut exact pe dos, cu reducerea taxelor fără să îmbunătățim colectarea și cu avansul cheltuielilor după model european dar fără a avea în prealabil și resursele necesare strânse după același model.

Pentru referință, vă prezentăm și datele pentru ciclul de cinci ani 2015 – 2019 de la vecinii colegi de UE, precum și evoluția din economia poloneză, de care suntem cei mai apropiați ca dimensiune și structură.

Dacă facem apel la evoluția PIB/locuitor în termeni reali, deoarece am luat distanță față de Bulgaria și am depășit între timp Ungaria, constatăm că ar fi trebuit să urmăm exemplul polonez, de creștere a încasărilor, cu păstrarea cotei de cheltuieli raportată la PIB.

România a avut și are în continuare atât cele mai mici venituri cât și cele mai mici cheltuieli din acest grup raportate la PIB. Ceea ce se traduce printr-un stat slab ca putere economică, cu o capacitate de interveni pentru dezvoltarea infrastructurii relativ redusă, inclusiv prin prioritizarea alocărilor spre zona socială.

Acestea alocări nu apar mari în context european ca procentaj în PIB, dar sunt imense în context românesc. Veniturile au fost reduse abrupt în 2015 și au rămas la cel mai redus nivel din UE cu excepția Irlandei (caz special, unde PIB-ul este mărit artificial prin raportarea rezultatelor unor multinaționale care și-au mutat sediile acolo în perspectiva Brexit-ului).

Pe de altă parte, cheltuielile s-au redus mai puțin decât au scăzut veniturile și, odată ce ritmul de creștere excepțional din 2017 (+7,1% PIB) nu a putut fi păstrat, au început să crească din nou spre valoarea procentuală din 2015. Ceea ce arată că nu se pot derula politici sociale de tip european cu venituri de tip american.

Mai grav, în 2020 s-au suprapus majorările de venituri cu iz electoral cu efectele pandemiei, ceea ce a condus la un soi de bombă binară. În care componentele pot fi (cu mari eforturi) stabile separat dar ating masa critică atunci când sunt puse împreună – a se citi majorări substanțiale de cheltuieli (pensii, alocații, salarii) tocmai atunci când rezultatul economic se contractă puternic.

Ceea ce va conduce în 2020 la un deficit bugetar ieșit din comun (-8,6% din PIB), FĂRĂ posibilitate de AJUSTARE GRADUALĂ pe termen mediu dacă ne ducem în -11% din PIB în 2021.

Creșterile de impozite și taxe ar fi o piatră de moară pentru revenirea economiei iar scăderea de cheltuieli va fi aproape sigur blocată juridic la componenta critică, majorarea pensiilor.

Așadar, scadența la păcatul originar din 2015 a venit într-o perioadă electorală și în criză (o nenorocire nu vine niciodată singură). Cu un stat relativ slab financiar și spațiu îngust de manevră bugetară. Dar, cum se spune în reclamele TV la ore de slabă audiență, stați că e „superofertă”. La ce vedeți, se va adăuga, „gratuit”, ce vom trăi la anul.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.9.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Premierul Cîțu îi face responsabili de achizițiile de vaccinuri pe miniștrii sănătății. Legea zice altceva

Mariana Bechir

“Foști miniștri ai Sănătății vin cu tot felul dezinformări (…) Ce mi se pare mizerabil și revoltător este să asociezi persoana mea cu aceste dosare”… Mai mult

Stiri

România – deficit comercial excesiv, pe contrasens cu trendul european. Consecințe

Marin Pana

România a rămas singura țară din regiune cu deficit comercial major și aflat în cea mai mare creștere pe primele 7 luni din 2021, potrivit… Mai mult

Stiri

Insolvența City Insurance: Guvernul a modificat legea Fondului de Garantare a Asiguraților, crescând plafonul de garantare

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă de modificare a legii privind Fondul de Garantare a Asiguraţilor, ca urmare a insolvenţei companiei City Insurance.… Mai mult

Stiri

Administrarea celei de-a 3-a doze de vaccin anti-Covid începe pe 28 septembrie

Vladimir Ionescu

Administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-Covid va începe săptămâna viitoare, pe 28 septembrie, a anunțat premierul Florin Cîțu, marți, la finalul ședinței de… Mai mult

Stiri

DOCUMENT: Guvernul își creează prin OUG noi condiții pentru plafonarea tarifelor la electricitate. Alte modificări ale pieței – Proiect

Adrian N Ionescu

Guvernul va putea plafona tarifele la electricitate pentru consumatorii casnici pentru o perioadă de timp limitată, dar neprecizată, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență… Mai mult

Stiri

Dosar in rem în cazul documentului cu antetul Guvernului ce stabilea strategia de campanie a lui Florin Cîțu pentru șefia PNL

Vladimir Ionescu

DNA a început urmărirea penală in rem în cazul documentului de partid trimis de la Palatul Victoria, cu antetul Guvernului, către lideri ai PNL, anunță… Mai mult

Europa

Ucraina / Tentativă de asasinat comisă asupra lui Serhiy Șefir, consilier al președintelui Zelenski

Razvan Diaconu

Mașina principalului consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a fost miercuri ținta unui atac cu focuri de armă, anunță Reuters. Oficialii ucraineni spun că a… Mai mult