Opt organizaţii neguvernamentale reclamă modul netrasparent în care preşedinţia şi partidele parlamentare au reintrodus pe site-ul Senatului proiectul de modificare a Legii 506/2004, a prelucrării datelor rezultate din comunicaţiile electronice, şi cer dezbaterea publică a documentului.
APADOR-CH, Asociaţia Pentru Minţi Pertinente, Agenţia de monitorizare a presei ActiveWatch, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, Miliţia Spirituală, Centrul pentru Jurnalism Independent, CeRe şi Institutul pentru Politici Publice îşi exprimă dezacordul faţă de modul netransparent în care preşedinţia şi partidele parlamentare au procedat în legătură cu modificarea Legii 506/2004, a prelucrării datelor rezultate din comunicaţiile electronice.
Ce reclamă societatea civilă
ONG-urile susţin că proiectul trebuia discutat cu societatea civilă şi alţi actori interesaţi, înainte de a fi pus pe site-ul Senatului.
„În urma întâlnirii din 6 mai de la Cotroceni, proiectul cu modificările legislative a apărut imediat pe site-ul Senatului introdus în procedură legislativă. Asta înseamnă că legiuitorul sare o etapă importantă legală, aceea a consultării publice.
Fiind vorba despre o lege care afectează direct comunicaţiile electronice, organizaţiile semnatare consideră că acest proiect ar fi trebuit asumat de ministerul de resort, supus dezbaterii publice conform Legii 52/2003, timp de 30 de zile, şi apoi trimis în Parlament sub forma unui proiect de lege asumat de Guvern.
Respectarea prevederilor legii transparenţei presupune consultarea proiectul, a expunerii de motive, în care iniţiatorul explică de ce este nevoie de respectivele modificări, dând totodată posibilitatea societăţii civile să vină cu propuneri de îmbunătăţire”, arată un comunicat emis, joi, de cele 8 ONG-uri.
În opinia organizaţiilor semnatare, preşedinţia şi partidele parlamentare refuză să-şi respecte promisiunile de transparenţă făcute la începutul acestui an, după ce Curtea Constituţională a României a invalidat, pentru a patra oară, tentativele de legiferare în stil Big Brother pe care le-au avut instituţiile statului în ultimul deceniu.
Organizaţiile semnatare precizează că încă nu se pronunţă pe fondul proiectului în discuţie, dar solicită ca, înainte de dezbaterea parlamentară – în comisii, unde trebuie să se prezinte toate punctele de vedere, sau în plen- proiectul de lege să fie suspus dezbaterii publice reale şi eficiente, conform Legii 52/2003, pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile.
„Doar aşa se poate oferi societăţii civile posibilitatea de a formula comentarii, propuneri şi observaţii, pentru asigurarea respectării unui principiu fundamental al societăţii democratice, şi anume principiul transparenţei decizionale. Pe lângă securitate, cibernetică sau nu, într-o societate democratică este nevoie şi de transparenţă în activitatea decizională, şi de protecţia vieţii private”, se mai arată în comunicat.
Semnatarii inițiativei și câteva obiecții
Proiectul de lege privind reţinerea datelor cu caracter personal modifică Legea 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.
(Citiți și ”Document / Liderii partidelor au semnat proiectul Legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal. Accesul la informații se va face numai cu autorizarea judecătorului”)
Inițiativa legislativă agreeată la Cotroceni este semnată de liderii PNL Alina Gorghiu, Vasile Blaga, liderul PSD Victor Ponta, liderul UNPR Gabriel Oprea, liderul PC Daniel Constantin, liderul UDMR Kelemen Hunor şi de deputatul Varujan Pambuccian (Minorităţi Naţionale).
Kelemen Hunor a scris, sub semnătura sa, că are câteva amendamente la proiect, legate de perioada de stocare şi garanţii pentru stocarea datelor.
Varujan Pambuccian a menţionat că susţine ca perioada de păstrare a datelor să fie de 6 luni -2 ani, precum şi obligativitatea transmiterii în formă elelctronică semnată cu semnătură calificată.
