Ambasadorii ţărilor UE decid luni noile sancţiuni pe care le impun Rusiei şi noi nume pe care le vor adăuga listelor negre, acolo unde sunt trecuţi oamenii de afaceri şi oficialii cărora li se impun restricţii de călătorie şi îngheţarea averilor.
Ruşi şi ucraineni bogaţi încearcă să investească cât mai mai mulţi bani în piaţa imobiliară londoneză, spun agenţi imobiliari citaţi de Financial Times, un indiciu că oligarhii est-europeni folosesc această modalitate pentru a-şi proteja activele de sancţiunile internaţionale.
Ieşirile de capital din Rusia vor fi de patru ori mai mari în acest an decât anul trecut, estimează o companie de consultanţă londoneză. Ruşii şi ucrainenii bogaţi au identificat, încă de la începutul acestui an, modalităţi sigure de plasare a banilor, pentru a-şi proteja averea.
În 2013, ruşii au chetuit în jur de 180 de milioane de lire sterline pe piaţa imobiliară londoneză, iar agenţii imobiliari se asteaptă ca acestă sumă să crească semnificativ, în condiţiile în care cumpărătorii care deja au prospectat piţa şi au ales proprietăţile să finalizeze acţiunea de achiziţie a acestora.
„Foarte mulţi clienţi ruşi cu care am fost în dialog în anii trecuţi, care se gândeau să cumpere aici, şi-au accelerat planurile şi fac acum achiziţiile”, a spus, pentru FT, directorul unei companii imobiliare.
Achiziţiile au loc însă prin companii, pentru a-şi păstra anonimatul. Iar companiile sunt off shores, ceea ce îi ajută să eludeze sancţiunile.
Charles McDowell, agent imobiliar care a găsit locuinţe pentru muţi clienţi bogaţi, a explicat pentru FT că achiziţiile prin intermediul unei companii este practicat pentru că „în cazul în care intervine îngheţarea activelor sau o acţiune similară, astfel au protecţie absolută”. „Am observat o afluenţă a cumpărătorilor rusi. Iar aceştia sunt în special preocupaţi că o asprire a sancţiunilor i-ar putea afecta”, a spus acesta.
Multe companii care deţin astfel de proprietăţi au sediul în paradisuri fiscale
Agenţii imobiliari sunt obligaţi să facă verificări ale clienţilor „expuşi politic”, pentru a vedea dacă nu este vorba despre spălare de bani. Autorităţile britanice au recunoscut însă că este dificilă identificarea unor potenţiale tranzacţii imobiliare suspecte.
Ministrul de finanţe britanic, George Osbourne, a impus o taxă pe proprietăţile imobiliare deţinute de companii şi a avut succes. Guvernul britanic a reuşit să colecteze de cinci ori suma pe care o prevăzuse iniţial.
Oligarhi ruşi sunt interesaţi să cumpere imobile mari, case pentru folosinţa unor familii extinse, într-o zonă din nordul Londrei, cunoscută drept „aleea miliardarilor”.
Miliardele ruşilor ascunse în străinătate duc spre cercul apropiaţilor lui Vladimir Putin
Potrivit Bloomberg, ieşirile ilegale de bani din Rusia ar fi ajuns în 2012 la 52 de miliarde de dolari, potrivit estimării făcute de un fost guvernator al băncii centrale ruse, Serghei Ignatiev.
A existat o reteţă bine pusă la punct de spălare de bani în străinătate, care aimplicat, la un moment dat, chiar bănci austriece. Astfel de fluxuri sunt acum în atenţia SUA, în dorinţa de a-l sancţiona pe Vladimir Putin. Washingtonul a avertizat că va găsi conturile ascunse ale preşedintelui rus, iar o armă ar putea fi oligarhul arestat Dmitri Firtaş.
Dupa ce a plătit o cauțiune uriașă, de 125 de milioane de euro, miliardarul ucrainean a fost eliberat din arestul poliției austriece. El a fost reținut la începutul lunii martie în Viena, la cererea FBI. Americanii spuneau atunci că arestarea lui Firtaș, un apropiat al fostului președinte ucrainean Viktor Ianukivici, nu are nicio legătură cu răsturnarea puterii de la Kiev și criza din Crimeea. Firtaș era urmărit de FBI încă din 2006 sub acuzația de dare de mită.
Însă, daca va fi convins să vorbească, miliardarul ucrainean i-ar putea ajuta pe americani să includă gigantul Gazprom pe lista companiilor rusești sancționate de Washington.
Autoritățile de la Washington încearcă să demonstreze că, prin deciziile lor, șefii Gazprom le provoacă pierderi financiare americanilor care dețin jumătate din plasamentele investitorilor străini atrase de gigantul rus al gazelor.
Dacă va dovedi că banii americanilor sunt în pericol, Washingtonul poate pune Gazprom sub embargo, îl poate amenda sau îi poate da în judecată pe directori, susţine Bloomberg.
Chiar dacă a plătit cauţiunea, oligarhului ucrainean i s-a interzis să părăsească Austria și ar putea fi extrădat în Statele Unite, unde este acuzat că a mituit guvernul indian ca să primească licențe miniere și ca să poată construi o fabrică de componente împreună cu Boeing.
Nu este exclus însă să scape de toate acuzațiile, dacă acceptă să depună marturile împotriva Gazprom. Însă, cel mai probabil, Statele Unite nu vor recunoaște niciodată existența unei asemenea înțelegeri.
Pe de altă parte, vorbind despre ieşirile ilegale de capital, inclusiv mite pentru birocraţi şi venituri ale crimei organizate, ele par controlate de un grup de oameni bine organizat, a declarat fostul guvernator al băncii centrale ruse, potrivit Bloomberg. Iar aceşti oameni ar putea fi vizaţi de sancţiunile americane.
Până acum, pe lista neagră s-au aflat mai bine de 25 de oficiali şi miliardari rusi, identificaţi de trezoreria americană ca apropiaţi ai lui Vladimir Putin.
Pe noua listă de sancţiuni s-ar putea afla, potrivit New York Times, preşedinţii giganţilor energetici Rosneft – Igor Sechin, şi Gazprom – Alexei Miller.
Conducerea executivă a OAO Gazprombank se pregăteşte pentru posibile sancţiuni americane. Gazprombank, care este a treia institiţie financiară a Rusiei ca importanţă, este convinsă că se află pe a treia lista a companiilor ruse împotriva cărora administraţia Obama va introduce sancţiuni, au declarat joi pentru Bloomberg, două surse din interiorul băncii.
Gazprombank este o potenţială ţintă, a confirmat sub protecţia anonimatului un oficial american pentru Bloomberg, care a menţionat că pe această listă s-ar afla şi Vnesheconombank (VEB).
Odată cu pregătirea noilor sancţiuni a reapărut informaţia potrivit căreia liderul rus Vladimir Putin ar avea o avere secretă: el ar controla între 40 şi 70 de miliarde de dolari, ceea ce l-ar face cel mai bogat om din istorie.
Companii americane şi europene încearcă să obţină sancţiuni cât mai mici împotriva Rusiei
“Luând în considerare necesitatea de a garanta alegeri prezidenţiale democratice, paşnice şi reuşite luna viitoare (la 25 mai), în Ucraina, ne-am angajat să acţionăm de urgenţă pentru a intensifica sancţiunile ţintite şi măsurile” împotriva Rusiei, anunţă un comunicat semnat de liderii statelor G7.
Statele din G7 au convenit sâmbătă ca noile sancţiuni împotriva Rusiei să fie aplicate cât mai curând, întrucât “Rusia nu a întreprins nicio acţiune concretă pentru a pune în aplicare acordul de la Geneva”.
Deocamdată, nu s-a stabilit exact care vor fi acestea, însă, potrivit unor surse citate de AFP, acestea ar putea viza magnaţi din domeniul bancar şi din cel energetic.
Ţintind astfel de persoane, Occidentul urmăreşte nu doar slăbirea economiei ruse, ci şi diminuarea sprijinului de care se bucură Vladimir Putin din partea oligarhilor ruşi.
Companiile de energie din Europa se declară deschis împotriva sancţiunilor
Pe de altă, mai multe companii din Europa au declanşat un lobby puternic pentru ca sancţiunile impuse Rusiei să nu fie atât de dure cum a ameninţat preşedintele american, Barack Obama, pentru că partenerii europeni ar fi şi ei puternic loviţi, indirect.
Băncile şi companiile europene, scrie The New York Times, sunt de departe mai expuse decât cele americane. Schimburile comerciale dintre Rusia şi UE s-au cifrat în 2012 la aproape 370 de miliarde de dolari, în timp ce pe ralaţia Rusia – SUA, au fost de numai 26 miliarde de dolari.
După anexarea Crimeei de către Rusia, companiile de energie, exportatorii şi marii consumatori de gaz rusesc din Europa, precum şi investitorii, au îndemnat în permanenţă la precauţie.
Nici o industrie europeană nu şi-a oferit sprijinul pentru Rusia într-un mod mai transparent decât au făcut-o companiile energetice. Au vorbit public despre eficacitatea sancțiunilor, dar au făcut şi lobby în spatele scenei pentru a preîntâmpina sancţiunile.
De asemenea, ruşii, care au susţinut public ineficienţa sancţiunilor aplicate de occidentali, s-au străduit să influenţeze Bruxelles-ul şi alte capitale, pentru a împiedica impunerea unora noi.
“Nu trebuie să ne îndepărtăm de Rusia, nici în ceea ce priveşte energia, şi nici politic”, a spus Rainer Seele, preşedintele Wintershall, subsidiară a companiei germane BASF.
“Sanctiunile nu vor ajuta pe nimeni, ele vor afecta nu doar Rusia, ci şi Germania şi Europa”, a mai spus Rainer Seele.
Săptămâna care a trecut, directorii Gazprom au luat legătura cu clienţii şi furnizorii lor din capitalele europene, cerându-le sprijinul şi explicând că Rusia şi Europa sunt vechi parteneri economici ce nu ar trebuit să permită unei crize temporare să ducă la ruperea relaţiilor dintre ele.
Gerhard Roiss, directorul executiv al companiei OMV, care colaborează cu Gazprom de peste cinci decenii, declara vineri, într-un interviu: “Nu se poate vorbi despre sancțiuni, cât timp nu se cunosc consecinţele lor”.
Gerhard Roiss sa întâlnit cu directorul executiv al Gazprom, săptămâna aceasta, și-a reafirmat legăturile lor de afaceri. El a subliniat că actuala criză politică nu este prima care intervine între cele douăpărţi. “Gazul rusesc an a început să curgă în Austria 1968”, anul când sovieticii au invadat fosta Cehoslovacie. “Am avut mai multe situaţii de criză, în cei peste peste 50 de ani, dar gazele naturale nu au fost folosite niciodată ca o armă şi nu ar trebui să le folosim nici acum “, a spus el.
Pe de altă parte, a crescut semnificativ presiunea asupra mediului de afaceri german, după ce Joe Kaeser, directorul executiv al Siemens, s-a întâlnit cu preşedintele Putin, la sfârșitul lunii martie. El nu a fost admonestat de cancelarul german, dar Angela Merkel s-a arătat foarte rece cu el, două zile mai târziu, la semnarea unor contracte cu China.
Visa, prinsă între politica SUA şi cea a Rusiei
Visa, cea mai mare companie din lume în domeniul serviciilor de carduri, a avut cea mai mică creştere din ultimii patru ani, parte din cauza tensiunilor politice din Ucraina.
“Suntem prinși între politica Statelor Unite și politica Rusiei”, a declarat pentru Reuters Byron Pollitt, chief financial officer la Visa, care a mai spus că este de aşteptat ca sancţiunile să aibă impact asupra volumului.
Visa şi MasterCard şi-au suspendat serviciile la două bănci rusești, după primele sancțiuni impuse de preşedintele Barack Obama Rusiei.
Visa speră că va avea “oportunitatea” de a continua afacerile cu Rusia, ceea ce ar fi în beneficiul ambelor părți.
“Avem 100 de milioane de carduri acolo și nu este în interesul nimănui, inclusiv al rușilor, ca aceste carduri să nu fie disponibile “, a mai spus Byron Pollitt.
Visa și MasterCard controlează 90 la sută din piața rusă.
