Finlanda, Germania şi Olanda, “vulturii zonei euro”, au dat publicităţii, miercuri, o declaraţie comună referitoare la uniunea bancară, în care sugerează că datoriile vechi ale băncilor cu probleme nu ar trebui plătite de noul fond comun de întrajutorare, Mecanismul European de Stablitate (ESM), potrivit EUObserver.
Oficialii UE trebuie să regândească strategia pentru acest proiect, după anunţul făcut de miniştrii de Finanţe din cele trei state ale zonei euro.
Tot în cursul zilei de ieri, valoarea bondurilor spaniole a scăzute, pentru că investitorii se întreabă, din nou, dacă sistemul bancar afectat de criză va fi sau nu salvat de ţările mai bogate din zona euro, cu ajutorul Mecanismului European de Stabilitate (un fond cu valoarea de 500 de miliarde de euro, care urmează să fie inaugurat în 8 octombrie).
“ESM poate să-şi asume responsabilitatea pentru problemele care apar sub noul sistem de supraveghere bancară, dar datoriile mai vechi ar trebui să rămână responsabilitatea autorităţilor naţionale”, arată declaraţia citată.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a spus că această declaraţie comună prezintă un punct de vedere care poate fi negociat, având în vedere că aspectele tehnice ale noului organism de supervizare şi ale ESM nu sunt încă bătute în cuie. “Este vorba despre un proces normal în care, după ce s-au primit linii directoare politice din partea şefilor de state şi de guverne, urmează creionarea tehnică a diferitelor elemente, detalii, direcţii ce trebuie stabilite, pentru a permite implementarea concretă a acestui instrument financiar la începutul anului viitor”, a spus Oliver Bailly.
Dar Germania, Finlanda şi Olanda vor ca procesul să fie încetinit şi lucrurile să fie abordate pas cu pas. “Am stabilit că este important să avem rapid progrese pe această problemă, dar asta nu se poate întâmpla cu preţul calităţii noului mecanism de supraveghere”, precizează declaraţia comună.
Comisia Europeană a sugerat ca băncile cu probleme să fie primele care primesc ajutor direct din partea ESM, dar cei trei miniştri nu sunt de acord cu acest lucru. “Recapitalizarea ar trebui să se producă folosindu-se estimările valorii economice reale”, spun ei.
Deciziile referitoare la acest mecanism şi la înfiinţarea supervizorului bancar european trebuie luate, în unanimitate, de Consiliul miniştrilor de Finanţe.
