Grecia a pierdut o importantă sursă de finanţare – pe care miza, de altfel, guvernul Tsipras – în momentul în care BCE a anunţat, miercuri, că nu mai acceptă obligaţiuni greceşti în schimbul finanţării. Guvernul format în urmă cu doar 10 zile la Atena se vede obligat să accepte condiţiile de austeritate impuse de Germania, pentru a rămâne în zona euro.
Anunţul BCE a venit în timp ce premierul Alexis Tsipras era în plin turneu european, după ce a vizitat Italia şi a obţinut sprijinul social-democratului Matteo Renzi, a făcut o vizită la Bruxelles – unde atmosfera din întâlnirea cu Jean-Claude Juncker nu pare să fi fost foarte prietenoasă, în ciuda atitudinii relaxate afişate în faţa presei, şi a continuat cu Parisul.
Joi, Alexis Tsipras se vede cu Angela Merkel la Berlin, o întâlnire de la care ceilalţi europeni aşteaptă semnalul acţiunilor următoare şi a atitudinii faţă de Grecia.
BCE şi-a anunţat decizia târziu, la ora 22.36, ora României, o oră neobişnuită. Efectul este creşterea costurilor de finanţare pentru băncile greceşti şi o mai dură supraveghere a bpncii centrale. Ministrul grec de Finanţe a afirmat că decizia nu reflectă apariţia vreunei situaţii negative în sectorul financiar din grecia.
Yanis Varoufakis urmează să se vadă joi cu omologul său german, Wolfgang Schauble în Berlin, la câteva ore după o altă întâlnire cu Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene.
Măsura BCE presupune ca banca centrală a Greciei să furnizeze acum băncilor greceşti lichidităţi de zeci de miliarde de euro, din rezervele de urgenţă suplimentare, timp de câteva săptămâni. Decizia este una dură şi ar putea provoca o criză în sistemul bancar din Grecia.
Este cel mai puternic semnal pe care îl primeşte guvernul de la Atena, în urma anunţurilor de abandonare a politicii de austeritate. BCE şi-a justificat decizia prin faptul că „nu mai este posibil în prezent a anticipa un rezultat pozitiv al programului de ajutor internaţional pentru Grecia”, după cum se arată în comunicatul de presă.
„Guvernul grec a înţeles acum că acele constrângeri pe care le aveau, cătuşele purtate sunt acum şi mai mult strânse”, afirmă un analist citat de Bloomberg. Mesajul BCE este clar: „predecesorul vostru a semnat un program şi de aceea aţi primit bani, nu puteţi să renunţaţi pur şi sinmplu la el”, a completat analistul.
BCE nu a dat niciun semnal public care să anunţe sau să preconizeze decizia luată miercuri seara, susţine Blooberg. În 8 ianuarie, banca centrală arăta că va continua să presupună că Grecia va finaliza analiza acestui program de bailout, care expiră în 28 februarie, şi că va negocia un altul.
Efecte pe piaţă
Valoarea acţiunilor greceşti şi euro a scăzut după anunţul BCE. Pe bursa de la New York, titlurile greceşti au pierdut 10,4%, iar euro 1,2% în raport cu dolarul, la 1,1345 dolari.
Economistul şef al BCE: Banca Centrală a aplicat regulile
BCE este transparentă şi nu a făcut decât să aplice regulile, a spus economistul şeg al instituţiei financiare, într-un interviu acordat publicaţiei Les Echos şi apărut joi.
„Consiţiile de acces la lichidităţi de la BCE sunt clare. Când ele nu mai sunt îndeplinite, BCE acţionează”, a fost răspunsul sec al oficialului BCE.
Peter Praet a mai afirmat că nu este mulţumit de swituaţia actuală în ceea ce priveşte evaluarea Greciei de către UE, FMI şi BCE, dar nu a detaliat cauzele nemulţumirii.
Băncile greceşti sunt protejate –afirmă ministrul grec de finanţe
Yanis Varoufakis a spus joi că sistemul bancar din Grecia este protejat prin accesul la lichidităţile de urgenţă (emergency liquidity assistance – ELA) aflate la dispoziţia băncii centrale naţionale.
Numai că pentru bănci costurile acestor împrumuturi sunt mai mari: dăbânda anuală la ELA este de 1,55%, în timp ce refinanţarea de la BCE este de 0,05%, spunea guvernatorul băncii centrale din grecia, Yannis Stournas într-un interviu, în noiembrie.
Ministrul crede că decizia BCE pune presiune asupra Eurogrupului pentru a ajunge la un acord benefic pentru ambele părţi, atât pentru Grecia, cât şi pentru partenerii din zona euro.
Mesajul primit de Alexis Tsipras în turneul european: regulile trebuie respectate de toţi
Analiştii reamintesc că BCE are puterea de a interzice băncii centrale a Greciei de a finanţa din rezervele de lichidităţi de urgenţă şi că poate analiza situaţia o dată la două săptămâni.
Iar pe măsură ce creditorii internaţionali se opun unei restructurări a datoriei şi renunţării la măsurile de austeritate, refuzul premierului Tsipras de a accepta un alt program de bailout ar putea duce la o lipsă de luchiditpţi luna viitoare, au estimat, pentru Bloomberg, doi cunoscători ai situaţiei financiare a Greciei.
În ciuda refuzului guvernului de la Atena de a discuta un nou program de bailout, decizia BCE poate fi tradusă întrun îndemn dat acestuia: haideţi să ne aşezăm la masă să discutăm, iar între timp respectaţi angajamentele pe care le aveţi din acordul în derulare.
Guvernul grec a arătat zilele trecute că nu va mai continua să ceară ştergerea datoriei publice a ţării, care se ridică la 315 miliarde euro în prezent, şi a prpus înlocuirea actualelor obligaţiuni cu unele corelate cu evoluţia economiei elene.
Se pare însă că statele zonei euro nu sunt de acord cu această ultimă propunere. Angela Merkel arăta miercuri, înainte de întâlnirea cu prmeierul Tsipras, că nu reuşeşte să obţină susţinerea pentru această idee: „Nu cred că poziţia statelor membre din zona euro referitor la Grecia este diferită de cea anterioară, nu în substanţă”.
Iar mesajul primit de Alexsi Tsipras la Paris a fost la fel de clar: Francois Hollande i-a spus că „toate ţările trebuie să respecte regulile, inclusiv Franţa, iar asta nu este întotdeauna uşor”.