Premierul grec Alexis Tsipras şi preşedintele Vladimir Putin au afirmat că vor să relanseze relaţiile dintre ţările lor, care se află acum într-o „nouă primăvară”. Asta însă se întâmplă pe fondul unei noi schisme în interiorul Uniunii Europene, între Grecia şi celelalte state membre, în condiţiile în care UE vrea menţinerea sancţiunilor impuse Rusiei.
După o întâlnire de trei ore cu preşedintele rus – într-o vizită care are loc chiar înainte cu o zi şi în ziua în care Grecia trebuie să plătească o rată din împrumutul acordat de FMI – Alexis Tsipras transmite de la Moscova că „Grecia este o ţară suverană cu drepturi inalienabile, care poate decide asupra politicii sale externe” şi nu este „o colonie îndatorată”.
„Suntem un stat suveran şi putem semna acorduri în interesul nostru comun pentru a lupta împotriva crizei cu care se confruntă ţara noastră. De aceea am venit aici. Vrem să creăm legături de încredere cu Rusia”, a afirmat premierul grec.
Mai mult, acesta a plusat în declaraţii, creând astfel premisele unei rupturi cu UE: Alexis Tsipras a spus, din nou, la Moscova de această dată, că războiul economic împotriva Rusiei nu va rezolva problemele de securitate ale Europei pe care le are cu gigantul de la est şi ar putea duce la „un nou război rece în Europa”.
Înaintea vizitei sale în Rusia, oficiali ai UE l-au avertizat pe premierul Tsipras că subminează unitatea continentului în privinţa poziţiei faţă de sancţiunile impuse Moscovei.
Iar Kremlinul a curtat îndelung Atena pentru a obţine susţinerea politică de a bloca sancţiunile antiruse.
Ce dă Rusia în schimbul sprijinului grec în UE
În schimb, preşedintele Putin a spus că este pregătit să ajute Atena, prin satisfacerea nevoilor de gaz ale Greciei prin cooptarea în proiectul Turkish Stream şi prin investiţii în sectoarele energetic şi de transporturi ale Greciei.
Înainte de întâlnirea celor doi lideri, Kommersant arăta, citând surse guvernamentale ruse, că Moscova este dispusă să acorde gaz ieftin Greciei, dar şi să acorde împrumuturi Atenei, în schimbul unor active. Presa rusă vorbea despre compania de gaz greacă DEPA, cea de căi ferate TrainOSE sau porturile din Atena şi Salonic.
În schimb, miercuri ministrul rus al Dezvoltării Economice, Aleksey Ulyukayev spunea că Rusia a elaborat mai multe propuneri care ar putea duce la ridicarea embargoului impus produselor alimentare provenite din Grecia.
Potrivit declaraţiilor preşedintelui Vladimir Putin, Grecia nu a cerut ajutorul financiar al Rusiei în întâlnirea de miercuri.
Liderul de la Kremlin a precizat totuşi că Rusia ar putea oferi credite pentru proiecte comune mai ample cu Grecia în viitor. Iar Atena ar achita orice astfel de împrumut din profiturile obţinute din viitoarele astfel de proiecte.
Vladimir Putin nu a oferit mai multe detalii, dar a precizat că a discutat în amănunt această idee cu Tsipras, potrivit Reuters. Creditorii internaţionali ai Atenei ar avea de câştigat de pe urma cooperării dintre Rusia şi Grecia, crede preşedintele Putin.
Moscova ar fi interesată să participe la oferte de privatizare, în cazul în care Grecia va organiza astfel de licitaţii, iar liderul de la Kremlin speră ca firmele din Rusia să nu fie dezavantajate în faţa altor posibile companii.
Vladimir Putin a anunţat totodată că Grecia şi Rusia au adoptat un plan comun de acţiune pentru 2015 şi 2016, scrie The Guardian. „Am convenit să acordăm mai multă atenţie cooperării în privinţa investiţiilor. Până acum, cifrele au fost destul de modeste la acest capitol”, a spus liderul de la Kremlin.
În plus, preşedintele rus a mai spus că Grecia poate deveni un centru de distribuţie a energiei.
Zi de plată pentru Grecia
Joi, guvernul grec trebuie să achite 448 de milioane de euro către FMI, parte din împrumutul luat de la instituţia financiară internaţională.
Oficialii de la Atena le-au spus însă creditorilor din zona euro că nu vor mai ptuea achita ratele şi nici pensii şi salarii după data de 28 aprilie.
Şi pentru a antagoniza total zona euro, parlamentul grec votează joi o lege prin care vor fi angajaţi în sectorul public 12.000 de oameni. 3900 dintre ei sunt regangajaţi, după ce au fost concediaţi din motive de austeritate. Costul acestei decizii este de 72 de milioane de euro.
Pe de altă parte, reprezentantul Greciei la FMI şi-a dat miercuri demisia. Motivul nu este cunoscut încă, dar decizia a venit după întâlnirea ministrului de Finanţe grec cu şefa FMI, Christine Lagarde. Thanos Catsambas este un veteran la FMI şi a fost numit acolo în 2012, de către guvernul Samaras. A fost cel care a solicitat al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia.
