fbpx

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

de Marin Pana 4.4.2017

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente date, publicate de Eurostat pentru anul 2015.

Cu active (deţineri) de doar 72,6% din PIB şi pasive (obligaţii) de 21,4% din PIB, ne situăm mult sub mediile de 227,9% active şi 69,4% pasive consemnate de media UE.

Sumele împrumutate de populaţie reprezintă doar 17,5% din PIB, în timp ce numerarul şi sumele aflate în depozite totalizează 25,5% din PIB.

Pentru referinţă, menţionăm că suntem precedaţi, la coada clasamentului european, de vecinele Ungaria şi Bulgaria, precum şi de Letonia (vezi tabelul).
Cu observaţia că toate acestea trec binişor de pragul de 100% din PIB active per total.

Desigur, gradul de monetizare a economiei redus şi lipsa unor variante diversificate de plasament al economiilor îşi spun cuvântul în cazul României. Totuşi, există decalaje serioase în privinţa structurii activelor populaţiei nu doar faţă de ţările occidentale devoltate ci chiar faţă de colegele din fostul bloc socialist.

Ceea ce ar trebui să ne dea de gândit şi din perspectiva convergenţei europene pe multiple planuri. Convergenţa europeană reprezintă ceva mai mult decât criteriile de trecere la euro sau indicatorii de pe tabloul de bord, unde stăm mult mai bine chiar decât ţări cu vechi state de serviciu în Uniune. Practic, ar trebui să fim mai atenţi la fluxurile financiare ale gospodăriilor europene.

De pildă, grecii au mai mulţi bani în numerar şi depozite bancare (raportat la PIB) decât germanii, francezii, olandezii sau danezii). Per total, (surprinzător faţă de situaţia statului) pasivele gospodăriilor sunt aproape exact la media UE, inclusiv pe partea de bani împrumutaţi. Dar, atenţie, sunt cu mai mult de ordin de mărime sub media UE în ceea ce priveşte asigurările şi pensiile, capitol la care ocupă penultimul loc cu doar 6,6% din PIB.

Ghici cine apare după greci la acest capitol, cu mai puţin de jumătate faţă de unguri şi la o treime faţă de polonezi (culmea, exact ţările care au naţionalizat pilonul doi al sistemului de pensii, adică cele obligatorii, adimistrate privat)? Cu mai puţin de cinci procente din PIB acumulare la asigurări şi pensii, România este codaşa UE şi bate pasul pe loc de doi ani la 5,1% contribuţie din salariul mediu brut, în loc să fi finalizat măcar obiectivul de 6%.

De observat cum stau statele dezvoltate la acest capitol, unde sunt ”la ani-lumină” de noi. Olanda -217,3% din PIB, Marea Britanie – 192,5% din PIB sau Danemarca – 147,7% din PIB au mai mult de jumătate din activele populaţiei în asigurări şi pensii. Ca să nu mai vorbim despre realul capitalism popular măsurat de deţinerile de acţiuni sau plasamente în fonduri de acumulare cu Belgia – 129,3%, Suedia – 129% din PIB şi Danemarca – 103,6% din PIB. Capitol la care România figurează, din nou, la coada Europei, cu doar 17,7% din PIB, în spatele Croaţiei (21,3%) Letoniei (23,8%) sau Poloniei (24,7%) şi, surprinzător, departe de vecinele Ungaria (48,6%) şi Bulgaria (56,3%, puţin chiar peste media UE).

(Citiți și: ”Europa locuitoare: Cum periclitează proprietatea asupra locuințelor stabilitatea financiară a țărilor. De ce România nu prezintă riscuri”)

Cu numerarul şi depozitele ne plasăm tot pe ultimul loc (25,5% din PIB), cu lituanienii şi ungurii înaintea noastră şi la un nivel sub jumătate din cel al bulgarilor. Ca şi cu achiziţia de titluri de stat, pe care le-am fi putut achiziţiona astfel încât să încasăm o dobânda ceva mai mare decât la bancă şi să avem o parte cât mai mare din datoria publică către noi înşine şi nu către alţii (vezi, ca procentaje de profil, Italia cu 26,9% din PIB sau Belgia cu 16,3% din PIB sau chiar Ungaria cu 11,8% din PIB faţă de singurul nostru procent).

Una peste alta, avem multe de îmbunătăţit la o serie de indicatori măsuraţi la nivelul populaţiei. Chiar mai mult decât cei scoşi în evidenţă la nivelul ţării, pentru a închide din discrepanţa dintre cifrele macroeconomice şi nivelul de trai de sorginte teoretic europeană resimţit la nivelul fiecărei familii.

Degeaba avem obligaţii totale şi datorii relativ mici dacă activele sunt tot mici, deficitar repartizate, iar nesiguranţa zilei de mâine minează stabilitatea finanţelor personale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.4.2017

3 comentarii

  1. dorin
    6.4.2017, 7:24 am

    Si Romania unde e in tabel?!

  2. dorin
    9.4.2017, 8:44 pm

    …pai tocmai subiectul lipsea din tabel… multumesc!

Lăsați un comentariu


Stiri

Cristian Popa (BNR): Riscul României: „Să nu ne ținem de cuvânt” privind consolidarea fiscală

Adrian N Ionescu

Există condițiile pentru ca România să reducă deficitul bugetar prin consolidare fiscală, și astfel să evite sancțiunea agențiilor de rating. Există însă și riscul „să… Mai mult

Stiri

Minuta BNR: Reducerea dobânzii de referință are ca scop să stimuleze economia în condițiile „consolidării bugetare”

Adrian N Ionescu

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea dobânzi de referință, până la 1,25%, ca să stimuleze economia în condițiile „necesarei… Mai mult

Stiri

CFA România: Agențiile de rating nu vor descalifica România dacă Guvernul ia măsuri convigătoare de reducere a deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Agențiile de raing nu vor reduce nivelul ratingului de țară al României, dacă Guvernul va lua măsuri convingătoare pentru reducerea deficitului bugetar, au susținut analiștii… Mai mult

Stiri

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: Pandemia COVID-19 și viitoarea Strategie Națională de Sănătate 2021-2027 – oportunități pentru reforma sistemului de sănătate

Redacţia

Pandemia COVID-19 a reliefat încă o dată nevoile de reformă structurală ale sistemului de sănătate din România. Cheltuielile pentru sănătate, atât pe cap de locuitor,… Mai mult

Europa

Căderea rețelei electrice europene interconectate din 8 ianuarie a plecat de la o stație din Croația – raport ENTSO-E

Adrian N Ionescu

Declanșarea unui cuplaj de „protecție la supracurent”, la stația de transformare Ernestinovo din Croaţia, a provocat separarea în două zone a reţelei electrice europene interconectate,… Mai mult

Stiri

Disney+ blochează, ”din considerente rasiste”, accesul copiilor la filme precum Pisicile Aristocrate, Dumbo sau Peter Pan. Conturile pot fi accesate numai de către adulți

Razvan Diaconu

Platforma de streaming video Disney+ a blocat accesul copiilor sub 7 ani la vizionarea unor filme clasice de animaţie, precum „Pisicile aristocrate”, „Dumbo” sau „Peter… Mai mult

Stiri

ICCJ: Deschiderea unui cont pe o rețea de socializare folosind numele altei persoane este infracțiune

Vladimir Ionescu

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este infracţiune fapta unei persoane de a… Mai mult