Pentagonul intenţionează să staţioneze armament greu, între care tancuri, precum şi 5.000 de militari în câteva state est-europene şi în ţările baltice, au declarat oficiali americani şi din cadrul NATO.
Mișcarea strategică, relatează New York Times, este menită să descurajeze o potențială agresiune rusească în Europa.
Pe lista statelor care ar urma să găzduiască forțe militare americane se numără și România.
Propunerea Pentagonului, în cazul în care va fi aprobată de Casa Albă, va marca o premieră de la sfârşitul Războiului Rece, fiind prima dată când Statele Unite ar staţiona echipament militar greu într-un nou stat membru NATO din Europa de Est care a făcut parte din sfera de influenţă a Uniunii Sovietice.
Anexarea Crimeei de către Rusia şi războiul din estul Ucrainei au tras un semnal de alarmă şi au determinat noi planificări militare în capitalele NATO, afirmă cotidianul american în pagina electronică.
Mesajul: SUA apără frontiera NATO
Aceasta ar fi prima serie de măsuri importante luate de Statele Unite şi NATO pentru consolidarea forţei în regiune şi ar trimite un mesaj aliaţilor şi preşedintelui rus, Vladimir Putin, că Statele Unite vor apăra membrii NATO de la frontiera rusă.
După extinderea Alianţei Nord-Atlantice cu ţările baltice, în 2004, Statele Unite au evitat staţionarea permanentă de echipament şi trupe în est, în încercarea de a ajunge la diverse forme de parteneriat cu Rusia.
Potrivit surselor citate de NY Times, echipamentul va fi staţionat la bazele NATO şi va suficient cât să răspundă nevoilor unei brigăzi de 3.000 până la 5.000 de militari. Acesta va fi similar celui pe care Statele Unite l-au avut în Kuwait timp de peste un deceniu, după invadarea ţării de către Irak, în 1990.
Solicitarea Pentagonului necesită aprobarea secretarului Apărării, Ashton B. Carter, şi a Casei Albe. Iar obstacolele politice rămân, având în vedere că semnificaţia acestei potenţiale măsuri a generat îngrijorarea în rândul unor aliaţi NATO în legătură cu reacţia Rusiei.
„Statele Unite continuă să analizeze cea mai bună locaţie pentru staţionarea acestor materiale prin consultări cu aliaţii noştri”, a declarat colonelul Steven H. Warren, purtător de cuvânt al Pentagonului. „La acest moment, nu am luat nicio decizie dacă sau când vom muta acest echipament”, a adăugat el.
Oficiali de rang înalt informaţi în legătură cu această propunere, care au descris planificarea militară internă sub acoperirea anonimatului, au declarat că se aşteaptă ca aceasta să fie aprobată înainte de întâlnirea miniştrilor Apărării din cadrul NATO de la Bruxelles, din această săptămână.
Specialiștii americani au inspectat posibilele locații
Aşa cum prevede propunerea, necesarul de echipament pentru 150 de militari va fi staţionat în fiecare dintre cele trei ţări baltice: Lituania, Letonia şi Estonia. Echipament suficient pentru o companie sau un posibil batalion – aproximativ 750 de militari – va fi staţionat și în Polonia, România, Bulgaria şi posibil Ungaria, au afirmat sursele publicației americane.
Specialiştii americani au verificat locaţiile din ţările luate în considerare pentru staţionarea armamentului, iar Pentagonul lucrează la estimarea costurilor pentru modernizarea căilor ferate, constuirea de noi depozite şi facilităţi de întreţinere a echipamentului, precum şi înlocuirea facilităţilor din perioada sovietică pentru staţionarea armamentului greu american. Depozitele de armament vor fi păzite de contractori de securitate sau forţe locale şi nu de personal militar american, au declarat oficialii citaţi.
Poziţionarea echipamentului ar salva timp pentru armata americană, dar şi bani şi resurse, evitând transportarea lui în şi dinspre Statele Unite de câte ori unităţile armatei călătoresc în Europa. Necesarul de echipament pentru o brigadă, numit oficial setul european de activitate, include aproximativ 1.200 de vehicule, 250 de tancuri M1-A2, vehicule de luptă Bradley şi mortiere, potrivit unui oficial militar.
Ideea mutării de armament prepoziţionat şi materiale în ţările baltice şi est-europene a mai fost discutată, dar niciodată pusă în practică pentru că era văzută de Kremlin drept o încălcare a spiritului acordului din 1997 dintre NATO şi Rusia, care a pus bazele cooperării. Propunerea Pentagonului a primit însă sprijin din cauza temerilor din ţările membre NATO din estul Europei care s-ar putea confrunta cu ameninţarea rusă.
Urmărește-ne pe Google News
