fbpx

La obiect

Noiembrie 2020 – producția industrială în pierdere de viteză, influențată de sezonalitate

România a consemnat în luna noiembrie 2020 o scădere de 4,8% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). De reținut, însă, acest rezultat… Mai mult

13.01.2021

Chestiunea

Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult

12.01.2021

Europa

McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult

12.01.2021

La obiect

România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult

12.01.2021

Numirea șefilor de parchete / Forumul Judecătorilor îi acuză pe ministrul Justiției și pe președinte că ignoră recomandările MCV

de Vladimir Ionescu , 21.2.2020

Asociația Forumul Judecătorilor din România îi acuză pe ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și pe președintele Klaus Iohannis că au nesocotit rapoartele Comisiei Europene emise în cadrul MCV și au ignorat avizul negativ al CSM referitor la propunerile pentru conducerea principalelor parchete.

Reamintim, șeful statului  a semnat joi decretele de numire în funcție a Gabrielei Scutea – procuror general, Giorgianei Hosu – procuror șef DIICOT și a lui Crin Bologa – procuror șef DNA.

Primele două primiseră aviz negativ de la CSM, dar președintele a invocat ”superficialitatea avizelor CSM”, așa cum se exprimase și ministrul Justiției într-o scrisoare trimisă șefului statului. Argumentația CSM, în ceea ce o privește pe Gabriela Scutea, susținea Cătălin Predoiu, ”este neîntemeiată și se transformă pe alocuri într-un adevărat proces de intenție nemeritat de către candidată.”

Ministrul mai susținea că ”unele exprimări malițioase sunt de natură a pune sub semnul întrebării obiectivitatea concluziilor Secției”, în privința Georgianei Hosu.

După semnarea decretelor, mai multe asociații de profil au reacționat critic, din cauza nerespectării recomandărilor din MCV privind luarea în considerare a avizelor CSM pentru limitarea intervenției politicului în procesul de numire a șefilor din parchete.

Comunicatul Asociației Forumul Judecătorilor:

Asociația Forumul Judecătorilor din România a luat act cu stupefacție de ultimele evoluții publice din România referitoare la sistemul judiciar.

Pe de o parte, declarațiile și intențiile Ministrului Justiției, dezvăluite cu ocazia audierilor în comisiile parlamentare reunite ale Camerei Deputaților și Senatului în vederea învestirii noului Guvern, de a temporiza orice modificări aduse ”legilor justiției”, sub paravanul unei iminente campanii electorale, sunt inacceptabile și dovedesc că la nivelul Guvernului, ca, de altfel, și al Parlamentului, nu există nicio intenție reală de a pune în aplicare recomandările tuturor entităților internaționale relevante (Comisia de la Veneția, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, Comisia Europeană) care arată, în esență, că în România statul de drept funcționează sub parametrii minimi acceptați într-o democrație consolidată.

De altfel, referindu-se la ”prevederi din legile justiției care prezintă caracter de urgență” în vederea modificării, ministrul demis și nou desemnat a arătat nonșalant că ”CSM nu a semnalat Ministerului Justiției, dar există o preocupare pentru modificarea unor prevederi din legile justiției care prezintă caracter de urgență pentru eliminarea unor blocaje. Nu cunosc la această oră care sunt aceste prevederi, însă rămân deschis pentru consultări”.

Aceste afirmații caracterizează pe deplin lipsa oricărei voințe politice de a realiza reformele absolut necesare pentru funcționarea sistemului judiciar, în acord cu standardele europene. În schimb, asistăm aproape zilnic la atacuri publice virulente la adresa magistraților români, stigmatizându-i pentru veniturile lor sau transformându-i în subiect de dezbateri pentru electoratul mai puțin informat, iar demersurile ministerului justiției sunt lipsite de orice fel de efecte juridice, având însă potențial de imagine electorală sau chiar de afectare a independenței sistemului judiciar (a se vedea celebrul ”Memorandum” vizând SIIJ, urmat de propunerea proiectului pentru desființarea SIIJ, simultan cu instituirea unor așa-zise garanții pentru împiedicarea abuzurilor împotriva magistraților, considerate de toți observatorii independenți drept superimunități acordate unei categorii profesionale).

În plus, susținerile Ministrului Justiției în sensul că avizele negative emise de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii de numire a procurorilor în poziții de top management ar constitui „o tendință de arogare de facto a unei prerogative care ține de plin drept de Ministerul Justiției, respectiv prerogativa propunerii pentru funcția în cauză” dovedesc o ignorare flagrantă a recomandărilor din ultimele rapoarte MCV, care în mod expres au subliniat că ponderea CSM – Secția pentru procurori în procedura de numire a procurorilor de rang înalt (iar nu a executivului) trebuie să fie una determinantă, rolul Secției pentru procurori neputând fi unul decorativ, pur formal.

Pe de altă parte, inactivității Guvernului în domeniu i se adaugă aceea a Parlamentului României, care nu a realizat niciun fel de progres în legiferarea necesară pentru desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție, revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”, revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră garanțiile minime pentru independența justiției, sau reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef, inclusiv abrogarea O.U.G. nr. 77/2018.

Acestei enumerări de autorități constituționale i se alătură și Președintele României, care a nesocotit în mod evident rapoartele Comisiei Europene emise în cadrul MCV referitoare la respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor de rang înalt, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea de punere în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.

Recomandările și cerințele care figurează în rapoartele întocmite de Comisia Europeană, în temeiul articolului 2 din Decizia 2006/928, vizează atingerea obiectivelor de referință. Îndeplinirea acestor obiective de referință reprezintă o obligație de rezultat din partea României, iar rapoartele MCV sunt construite în jurul acestor obiective pe care România trebuie să le atingă, făcând corp comun cu decizia, presupunând obligații și angajamente concrete și precise.

Prin urmare, recomandările formulate de Comisie în vederea atingerii obiectivelor de referință, în baza principiului cooperării loiale, prevăzut de art. 4 par.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, trebuie luate în considerare de autoritățile române, tocmai în scopul realizării obiectivelor de referință stabilite în Anexa Deciziei 2006/928/CE și abținerii de la orice măsură de natură a le încălca sau a pune în pericol realizarea lor.

În acest context, nu poate fi ignorat previzibilul eșec față de îndeplinirea condiționalităților necesare accederii la spațiul Schengen – recunoscut ca spațiu de libertate, securitate și justiție, în cadrul căruia se pune accent, în mod esențial, pe capacitatea de control al frontierelor externe – prin acțiuni sau inacțiuni ce anulează eforturile autorităților române de a respecta partenerii europeni, desfășurate constant în ultimii ani.

În plus, facem referire la noul regim de condiționalitate pentru acordarea de fonduri europene, ce va fi introdus pentru a corecta deficiențele evidente generalizate în ceea ce privește buna guvernanță a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept, România fiind în pericol să piardă sume imense.

Toate aceste acțiuni sau inacțiuni ale puterilor executivă și legislativă vor afecta puternic pe toți cetățenii români, răspunderea aparținând exclusiv factorilor politici.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.2.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Ungaria a aprobat vaccinurile AstraZeneca și Sputnik V și critică executivul UE pentru întârzieria imunizării în masă

Iulian Soare

Agenţia de reglementare în domeniul medicamentelor a Ungariei a acordat aprobări preliminare pentru utilizarea vaccinurilor anti-Covid produse de AstraZeneca şi pentru vaccinul Sputnik V, a… Mai mult

Stiri

VIDEO Dan Zaharescu: Avem nevoie de o strategie e-health

Redacţia

Statul român ar trebui să analizeze oportunitatea constituirii unui consiliu strategic al inovației pentru sănătate, o platformă care să identifice soluții integrate pentru introducerea progresivă… Mai mult

Stiri

Radu Hanga, BVB: Ne așteptăm ca 20 de companii să vină la Bursă în 2021. De ce 2020 a fost un an bun

Adrian N Ionescu

În acest an, „cel puțin” 20 de companii și-ar putea lista acțiunile sau obligațiunile la Bursa de Valori București (BVB), potrivit președinteluial instituției, Radu Hanga… Mai mult

Europa

Summit online / Cum scapă Europa de coronavirus – liderii UE caută soluții salvatoare

Victor Bratu

Summit-ul online al liderilor UE, care începe joi la ora 19.00 (ora României), are ca principale teme de discuții modul în care Uniunea poate să… Mai mult

Stiri

Medicii de ambulator solicită regândirea finanțării sistemului de sănătate – “Sistemul Bismark este depășit”

Vladimir Ionescu

Asociația Profesională a Medicilor de Ambulator cere, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, înființarea unui grup de lucru care să lucreze la un… Mai mult

Stiri

Ministerul Muncii demarează evaluarea ajutoarele sociale acordate în toată țara

Vladimir Ionescu

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, anunță că instituția pregătește o campanie națională de evaluare a ajutoarelor sociale al cărei scop este să identifice beneficiarii aflați în… Mai mult

Stiri

Relațiile Chinei cu Administrația Biden încep cu sancțiuni împotriva foștilor oficiali ai Casei Albe

Adrian N Ionescu

China a anunțat sacncțiuni împotriva fostului secretar de stat al SUA, Mike Pompeo, și a altor 27 de oficiali ai fostei administrații de la Casa… Mai mult