miercuri

5 octombrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 ianuarie, 2021

Numerarul în circulație a urcat la circa 88,2 miliarde lei la finele anului 2020, potrivit datelor comunicate de BNR.

Este o sumă cu aproape 19% mai mare față de finele anului precedent, rată de creștere cu mult peste nivelul inflației consemnate anul trecut, respectiv 2,06% dar nu cu mult peste avansul consemnat la sfârșitul lui 2019.


Dacă se face o corelație a numerarului în circulație cu evoluția în termeni nominali a salariului mediu net și a pensiilor, se poate observa că decalajul de creștere nu este chiar atât de pronunțat, pensia medie fiind cam de 3,8 mai mare în 2020 față de 2007 (iar în T4 va urca spre 4, toate lunile fiind incluse în majorarea de 14% a punctului de referință), în timp ce salariul mediu net s-a majorat în același interval de timp de 3,3 ori.

De reținut, ponderea numerarului în PIB a urcat de la circa 5,1% în 2007, anul aderării la UE până la 8,4% din PIB în prezent. În termeni nominali, aproximativ 14 miliarde de lei au intrat în economie în ultimul an. Cam jumătate din această sumă imediat după valul 1 al pandemiei iar alte circa 4 miliarde odată cu măsurile de susținere a economiei în contextul valului 2.

Practic, măsurile de injectare de lichiditate în piață au fost luate pentru a evita apariția unor probleme în fluxurile financiare ca urmare a efectelor pandemiei, urmând ca ritmul de creștere a numerarului să fie redus pe măsură ce se relansează economia.


Este și explicația pentru care nivelurile maxime de majorare a acestui indicator au fost atinse în lunile mai și octombrie (peste 24%) și reduse pe finalul de an aproape de cele consemnate în primele două luni, de dinaintea extinderii măsurilor anti-Covid.

Notă metodologică

Relația lui fisher 

Relația lui fisher – MV=PT unde : M= Masa monetară V= Viteza de circulație a monedei P= Nivelul general al prețurilor T= Volumul tranzacțiilor.

Dacă V scade, urmare a tezaurizării banilor în condiții de incertitudine economică și apare o tendințăde blocaje financiar, drept consecință a afectării activității productive și din servicii, pentru susținerea sistemului financiar se pot injecta bani suplimentari fără a crește semnificativ produsul MV, urmând, ca suma ce va deveni excedentară pe măsură ce se schimbă sentimentul consumatorilor să fie sterilizată treptat. Evoluția creșterilor și descreșterilor ritmului de evoluție a numerarului în circulație este elocvent în acest sens.

Pentru referință, menționăm că depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în luna decembrie 2020 până la nivelul de 420.793,9 milioane lei (28% din PIB). Respectiv +14,4% nominal (+12,1% în termeni reali) faţă de aceeași lună a anului anterior. Repartiția lor a fost cam de 60% la populație și 40% la firme și instituții nefinanciare.

La populație, depozitele au fost împărțite cam 60% în lei și 40% în valută, în timp ce firmele au mers pe o repartiție aproximativă de 75% lei și 25% valută. Observație importantă, însă, avansul față de anul anterior a fost echilibrat la depozitele populației, de circa 15% și la valută și la lei, în timp ce la firme, ritmul a fost semnificativ mai pronunțat la valută (+18,5%) decât la lei (+11,2%).

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

13 state membre UE au semnat o scrisoare prin care solicită Bruxelles-ului să propună un plafon de preț la gaz la reuniunea miniștrilor UE de energie de săptămâna

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: