Guvernul vrea să facă economii prin comasarea unor ajutoare sociale şi prin reducerea cu 100.000 a numărului de beneficiari, potrivit Strategiei naţionale pentru reforma în domeniul asistenţei sociale pentru perioada 2011-2013.
Conform strategiei elaborate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), se urmăreşte înlocuirea venitului minim garantat cu un venit minim de inserţie, pentru persoanele singure şi familiile fără alte venituri. Acest ajutor va fi condiţionat de participarea şi rezultatele şcolare ale copiilor şi de căutarea activa a unui loc de muncă, în cazul părinţilor.
În cazul persoanele cu dizabilităţi, plăţile vor fi comasate într-o singură prestaţie, iar veniturile beneficiarilor ”din familii înstărite” vor fi testate.
Cele trei tipuri de plăţi
Cele 202 ajutoare sociale acordate în prezent în România vor fi comasate, astfel încât numărul lor să fie redus la trei tipuri mari de plăţi administrate de MMFPS:
1. Politici familiale. Cuprinde alocaţia de stat pentru copii şi indemnizaţia pentru creşterea copilului (modificată din anul 2011), alocaţia pentru copilul dat în plasament, precum şi alte prestaţii de politică familială.
2. Sprijin pentru familiile eu venituri reduse, în vederea diminuării sărăciei. Se va institui o singură prestaţie socială – venitul minim de inserţie (VMI) – bazată pe verificarea veniturilor realizate şi bunurilor mobile şi imobile ce ar putea fi valorificate. În VMI se vor unifica venitul minim garantat, alocaţia pentru susţinerea familiei şi ajutorul pentru încălzire.
3. Sprijin pentru persoanele dependente, cum ar fi persoanele cu handicap care nu pot munci şi persoanele vârstnice dependente. Pentru persoanele cu dizabilităţi, se va institui o singură prestaţie în cuantumuri diferenţiate în funcţie de gradul de handicap şi nevoile specifice ale beneficiarului. Ajutoarele pentru persoanele dependente vor fi acordate în raport cu veniturile proprii şi cu cele ale susţinătorilor legali.
În afară de plăţile administrate de MMFPS, sistemul de asistenţă socială va mai cuprinde, ca şi în prezent, pensii sociale şi alte beneficii.
Cum vrea Guvernul să închidă robinetul ajutoarelor frauduloase
Strategia postată pe site-ul MMFPS prevede o serie de măsuri anti-fraudă care să conducă în anul 2011 la economii de 464 de milioane de lei, în condiţiile în care nivelul erorilor şi al fraudelor numai în cazul alocaţiilor pentru persoanele cu handicap a fost în anul 2010, de 14%, iar în cazul programelor de ajutor social, de 12%.
– Guvernul vrea să instituie un control mai exact al actelor doveditoare, precum şi verificări incrucişate cu informaţii similare din alte baze de date.
– Verificarea suplimentara a dosarelor înaintate de primării s-ar putea efectua şi la nivel judeţean. Funcţia de verificare a agenţiilor judeţene ar putea fi consolidată.
– Instituirea de amenzi, sancţiuni penale şi prin confiscare de bunuri faţă de cei care comit fraude. De asemenea, se intenţionează demarcarea mai clară a erorilor de fraude şi de acte de corupţie.
– Instruirea personalului cu privire la noile definiţii şi la legislaţie;
– Sancţionarea beneficiarilor care au comis fraude (cum ar fi declaraţiile false)
– Recuperarea plăţilor în exces de la beneficiarii eligibili care au primit un cuantum prea mare de prestaţii sociale.
– Sesizarea organelor de urmărire penală în cazurile grave.
– Efectuarea de inspecţii în toate programele de asistenţă socială care au un risc ridicat de eroare sau fraudă (ajutorul social, alocaţiile familiale, ajutoarele de încălzire, alocaţiile pentru persoane cu handicap, indemnizaţia de creştere a copilului)
– Dezvoltarea unui sistem de management integrat al informaţiei
– Interconectarea bazelor de date referitoare la beneficiarii de drepturi sociale şi cu alte surse de date relevante, precum bazele de date ale Casei de Pensii, Agenţiei de Ocupare şi Formare Profesională, Registrului civil, Fiscului.
Guvernul vrea să economisească 1,4 miliarde de lei din prestaţii sociale, în anul 2011
În prezent, drepturile sociale acordate au un cost fiscal ridicat, acesta crescând de la 1,4% din PIB în 2005 la 2,86% din PIB în 2010, însă în ciuda acestui fapt nu se constată o îmbunătăţire a calităţii vieţii beneficiarilor, se arată în strategia aprobată prin memorandum în Guvern.
Totodată, Guvernul a sesizat că o pondere tot mai mică a sumelor din prestaţii sociale merg către persoanele defavorizate.
Prin aplicarea reformelor, Guvernul vrea să scadă în anul 2011 cheltuielile cu prestaţiile sociale la 13,2 miliarde de lei, faţă de 14,6 miliarde, în 2010. Scăderea acestor cheltuieli va continua până în 2012, când se estimează un nivel de 12,8 miliarde de lei, pentru ca în 2013 nivelul total să crească din nou, ajungând la o sumă estimată la aproape 13,7 miliarde de lei, însă aceasta pe fondul eventualei creşteri a produsului intern brut.
Procentual, Executivul ţinteşte economii fiscale de circa 0,78% din PIB în anul 2013, faţă de anul 2010, adică o scădere a ponderii ajutoarelor sociale în PIB de la 2,86% din PIB în 2010 la 2,08% din PIB în 2013.
Totodată, se urmăreşte focalizarea prestaţiilor sociale asupra persoanelor cu cele mai reduse venituri şi scăderea costurilor de acces la prestaţiile sociale ale beneficiarilor cu circa 20%.
De asemenea, se estimează economii bugetare de circa 0,1% din PIB, anual, prin reducerea erorilor şi fraudei, reducerea numărului de persoane apte de muncă dar care depind de sistemul de asistentasociala cu ce1 puţin 100.000.
Urmărește-ne pe Google News
2 răspunsuri