Instabilitatea fiscală reprezintă cea mai mare provocare din anul 2019, iar impredictibilitatea legislației fiscale afectează apetitul investitorilor pentru noi afaceri, mai ales al celor străini, potrivit Barometrului KeysFin Business Focus 2019, publicat vineri.
Concluzia sondajului KeysFin: „cele peste 800 de modificări realizate anul trecut în legislația fiscală, culminând cu controversata ordonanță privind „lăcomia’’, emisă în decembrie, au influențat în mod semnificativ percepția investitorilor privind evoluția economică a României în 2019”.
Guvernul a suprins mediul de afaceri înainte de Sărbători cu OUG 114/2018, așa zisa „ordonanța Teodorovici” sau a „taxei pe lăcomie” – cum au denumit-o inițiatorii săi înșiși, care a impus încă de la 1 ianuarie noi taxe pentru sistemul bancar, energie și telecomunicații.
82% dintre oamenii de afaceri chestionați de KeysFin au trecut incertitudinea legată de fiscalitate pe primul loc în topul provocărilor din 2019, potrivit datelor celei de-a IX-a ediții a barometrului semestrial privind perspectivele economiei.
Analiștii KeysFin au remarcat creșterea gradului de incertitudine privind perspectivele fiscale cu peste 6%, față de barometrul de opinie din 2018, „semn că problemele s-au accentuat în acest segment”.
Mai mult, scăderea investițiilor a urcat pe locul 2 în locul inflației, în 2019, în ierarhia riscurilor pentru economie.
„2019 se anunță a fi un an de standby pentru mulți dintre investitori. Lipsa de predictibilitate a deciziilor administrative, evoluția pieței valutare, constrângerile semnificative din domeniul finanțărilor și accentuarea crizei din piața muncii vor influența în mod semnificativ apetitul investițional”, arată datele KeysFin Business Focus 2019.
Scăderea investițiilor private în economie, mai ales a celor greenfield, cu potențial de dezvoltare pe orizontală, va fi influențată și de posibila restrângere și scumpire a creditării, pe fondul măsurilor administrative anunțate de autorități.
Alte rezultate:
- 64% dintre cei chestionați se așteaptă la scăderea investițiilor în economie, pe fondul înrăutățirii perspectivelor macroeconomice.
- 57% dintre investitori au indicat scumpirea creditării drept una dintre principalele provocări din 2019.
- „Ordonanța lăcomiei va determina instituțiile financiare să își reconsidere business-urile din România, iar consecințele s-ar putea vedea într-o scumpire a creditării și o reducere a liniilor de finanțare pentru business-ul românesc. Aceste măsuri vor influența semnificativ percepția investitorilor străini, iar o retrogradare a României de către agențiile de rating nu este exclusă’’, se spune în analiză.
- Pe lista principalelor riscuri urmează:
- deprecierea leului (43% dintre respondenți),
- blocajul financiar (36%),
- creșterea prețurilor la utilități (27%), și
- criza de pe piața forței de muncă (23%).
- „zgomotul” de pe scena politică – o posibilă înrăutățire a situației economice mondiale.
Spectrul deprecierii leului
Majoritatea investitorilor (55%) se aşteaptă la un curs euro în intervalul 4,68-4,7 lei, „cu o perspectivă de trecere peste acest nivel în a doua parte a anului”.
21% dintre investitorii chestionați de Keysfin văd euro peste pragul de 4,7 lei,
24% au evitat să se pronunțe, considerând că previziunile sunt greu de făcut, având în vedere evoluția prea puțin predictibilă a cursului valutar.
Modul în care Banca Națională va gestiona politica monetară a devenit „extrem de important pentru investitori, pentru starea de spirit a acestora”, în condițiile măsurilor fiscale anunțate sau preconizate de Guvern.
„Într-o economie încă fragilă, slab capitalizată, cu multiple dezechilibre, cu o balanță comercială tot mai dezechilibrată și tot mai multe incertitudini privind finanțarea deficitului bugetar, evoluția leului în raport cu principalele valute va reprezenta un barometru semnificativ privind starea economiei”, estimează analiștii de la KeysFin.
Mai mult, oamenii de afaceri se așteaptă la înăsprirea politicii monetare în acest an.
„Perspectivele dezastruoase remarcate de BNR în analiza privind impactul ordonanței guvernamentale asupra profitabilității băncilor ar putea să reprezinte un argument semnificativ”, spune raportul citat.
Profitabilitatea şi riscurile
Statisticile invocate de raport arată, de altfel, că 37% dintre companiile cu afaceri între 300.000 și 1 milion de euro (peste 41.000 în 2018) aveau comerțul ca principal domeniu de activitate, 13% industria prelucrătoare și aproape 10% transport și depozitare.
Afacerile cu cel mai mare potențial de profitabilitate „se anunță a fi cele din IT&C, healthcare (clinici private, cabinete medicale etc.) și divertisment și cultură – spectacole, concerte, evenimente și pariuri sportive, domenii care și în 2018 au generat cele mai mari rate de câștig raportate la investiții, de peste 30%.
Riscul de afaceri este cel mai mare în comerţ (estimarea a 59% dintre respondenți), în construcţii (49%), în imobiliare (47%), iar 25% în industria prelucrătoare.
La polul opus se vor afla business-urile din sănătate și educație.
„Într-o economie slab capitalizată, comerțul va continua să genereze cele mai multe insolvențe și falimente, pe fondul accentuării blocajului financiar. Sectorul construcțiilor se anunță a fi, totodată, un domeniu sensibil, perspectivele unei încetiniri a cererii în sectorul imobiliar, pe fondul limitării accesului la creditare urmând să genereze un posibil puseu negativ”, spune raportul KezsFin.
Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada decembrie 2018 – ianuarie 2019, pe un eşantion reprezentativ de 150 de companii din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT, inclusiv PFA-urile.
