Ministerul Apărării Naţionale a pus în dezbatere publică un Proiect de Hotărâre de guvern privind noile condiţii de achiziţionare a patru corvete multifuncţionale.
Guvernul impune, printre condiţii, furnizarea primei corvete în trei ani de la încheierea contractului, iar celelalte în termen de şapte, toate patru urmând să coste 1,6 miliarde de euro.
Programul de achiziție al corvetelor este destinat să înlocuiască cele 4 nave Tetal (lansate la apă în 1981, 1985, 1988 și 1989) de concepție românească dar cu armament și echipamente importate din URSS.
Un proiect similar privind condiţii de achiziţionare de ccorete fost aprobat la sfârșitul anului 2016 de către Guvernul Cioloș, dar demersul a fost blocat la Parlament de către președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a refuzat aprobarea deciziei guvernului.
Aprobarea Parlamentului pentru achiziții ce depășesc 100 milioane de euro este o condiție esențială pentru încheierea unui contract.
Decizia de la acea dată, fundamentată pe o analiză coordonată de actualul ministru, la acea dată scretar de stat în MApN, a fost achiziția unor corvete olandeze care urma să fie construite în România.
Hotărârea de guvern din 2016 a fost abrogată de guvernul Grindesanu, în martie 2017, iar în iunie 2017 Parchetul General a cerut Senatului corespondența cu Ministerul Apărării pe subiectul achiziției e corvete.
Valoarea totală a noului proiect este de 1,6 miliarde de euro (aproximativ egală cu valoarea estimată în 2016) care vor fi plătiţi în perioada 2018-2024, iar contractul va fi derulat prin intermediul Companiei Naţionale ”Romtehnica”.
”Perioada de derulare a procedurii specifice nu poate depăşi, în principiu, 240 de zile de la publicarea anunţului de participare. Autoritatea contractantă are obligaţia, în principiu, de a lua decizia privind atribuirea acordului-cadru / contractului multianual în cel mult 90 de zile de la data depunerii ofertei finale”, se arată în documentul publicat de MApN.
Corvetele vor trebui să aibă un deplasament cuprins între 1600-3500 t, cu capabilităţi de luptă în cel puţin două domenii (luptă antiaeriană – AAW şi lupta împotriva navelor de suprafaţă – ASuW / lupta antisubmarin – ASW) şi sistem de management al luptei integrat cu sistemele de senzori şi armament, inclusiv sisteme de rachete navă-aer/navă-navă.
”În momentul actual, forţele navale române au în înzestrare patru corvete, care sunt depăşite din punct de vedere operaţional şi tehnic, cu interoperabilitate limitată în raport cu navele altor state membre NATO, având resursa de viaţă epuizată şi dotare cu echipamente şi tehnică de provenienţă estică, a căror modernizare nu este fezabilă (…) Prin dotarea cu corvete noi, luându-se în considerare durata de viaţă a acestora de aproximativ 30 de ani, care poate fi prelungită ulterior prin modernizări succesive, se asigură forţelor navale române certitudinea operaţională necesară pentru îndeplinirea corespunzătoare a misiunilor specifice pe termen mediu şi lung”, motivează MApN necesitatea achiziţiei corvetelor.
De asemenea, este invocat şi contextul internaţional tensionat din zona Mării Negre. Este menţionată şi o recomandare a CSAT către guvern ca procedura specifică de atribuire a contractului ”să încurajeze implicarea capabilităţilor autohtone, cu participarea unor companii de prestigiu în domeniu pe plan internaţional şi atragerea acestora în procesul de modernizare şi privatizare a industriei de apărare.”
Pe data de 17 august, Ministerul Apărării Naționale (MApN) anunța că va selecţiona două companii, dintre cele care vor să producă corvetele multifuncționale cu care urmează să fie dotate forţele navale româneşti, pentru a începe negocierile într-o „etapă de dialog”.
