Guvernul a aprobat joi o Ordonanță de Urgență de modificare a Codului Fiscal care vizează modificări semnificative a regulilor fiscale – în speță, noi reguli de TVA în comerțul electronic. Este vorba despre o aliniere a legislației locale la directivele europene. Noile reglementări intră în vigoare la începutul lunii iulie.
Impactul asupra mediului de afaceri este favorabil, se arată în nota de fundamentare a OUG. Un prim avantaj îl reprezintă reducerea costurilor de conformare comparativ cu situația actuală. Potrivit analizelor Comisiei Europene aceste costuri se vor înjumătăți pentru întreprinderile care desfășoară în prezent operațiuni intracomunitare, respectiv se vor reduce cu aproape 95% pentru întreprinderile care vor dori să înceapă activități de comerț transfrontalier, datorită faptului că nu vor mai trebui să se înregistreze direct în fiecare stat membru de consum.
Un alt aspect pozitiv semnalat este creșterea competitivității mediului de afaceri în context european, atât în economia tradițională, cât și cea în digitală, prin introducerea unui nivel egal a condițiilor ce vor fi impuse mediului de afaceri din afara Uniunii Europene, din perspectiva legislației în domeniul TVA.
Dezvoltarea schimburilor comerciale, aspect care va putea conduce la creșterea veniturilor ca urmare a îmbunătățirii conformării și eliminării scutirii de TVA pentru importul bunurilor de mică valoare reprezintă un alt aspect pozitiv.
Principalele modificări
Conform regulilor actuale, livrarea de bunuri către persoane fizice este supusă TVA-ului în țara de expediere, până la un anumit plafon stabilit de fiecare stat membru. Dacă valoarea livrărilor depășește plafonul stabilit de statul membru în care se află clientul (plafoanele variază de la 35.000 de euro la 100.000 de euro), furnizorul este obligat să se înregistreze în scopuri de TVA în respectivul stat și să perceapă TVA în conformitate cu cerințele țării de destinație, se arată într-o analiză realizată de Mazars România.
Un sistem simplificat este în funcțiune încă din 2015, însă numai pentru servicii electronice B2C (telecomunicații, radiodifuziune sau servicii furnizate pe cale electronică) distribuite clienților în alt stat membru. Un astfel de regim este cunoscut drept MOSS și a fost introdus pentru a simplifica administrarea tratamentului TVA în cazul serviciilor electronice furnizate persoanelor fizice, permițând companiilor să raporteze și să plătească TVA-ul aferent printr-un singur portal online din SM în care sunt stabilite.
”Începând cu 1 iulie 2021, toate vânzările de bunuri la distanță vor fi supuse TVA în statul membru în care persoana fizică este stabilită. Pragurile curente vor fi anulate; schema MOSS va fi extinsă la OSS – o schemă care se va aplica furnizării de bunuri și servicii, precum și livrării de bunuri „facilitate” prin interfețe electronice (IE).”, a explicat Bianca Vlad, tax partner la Mazars România.
Schema curentă MOSS va fi extinsă către toate livrările de bunuri și servicii B2C din statele membre în care furnizorul nu este stabilit. Astfel, furnizorul va trebui să perceapă în continuare TVA din statul membru de sosire, însă nu va mai fi obligat să se înregistreze în scop de TVA în respectivul stat membru. Acesta va putea raporta returnarea TVA-ului relevant prin intermediul TVA OSS într-un singur stat membru.
Schema simplificată este opțională. Companiile pot alege să nu utilizeze sistemul OSS și, în schimb, să se înregistreze în scop de TVA în fiecare stat membru în care efectuează livrări relevante.
Dacă o entitate alege să se înregistreze pentru OSS, atunci toate livrările care intră în sfera de aplicare a schemei ar trebui comunicate în declarația OSS a companiei. Ca atare, persoanele impozabile nu vor putea opta pentru utilizarea schemei OSS doar pentru livrările din statele membre selectate și nu pentru toate livrările efectuate în alte state membre.
Schema OSS va fi utilizată numai pentru raportarea TVA aferentă livrărilor. Prin urmare, companiile nu vor putea recupera TVA aferentă achizițiilor prin această schemă. Soldurile negative de TVA vor putea fi solicitate, ca și până acum, prin procedurile de rambursare stabilite la nivelul UE prin Directiva a 8-a sau Directiva a 13-a.
Astfel, companiile care efectuează atât achiziții, cât și livrări de TVA ar trebui să analizeze cu atenție opțiunile și să evalueze dacă activitatea lor economică va beneficia de înregistrarea TVA ”standard” sau de o înregistrare în sistemul OSS, explică specialiștii Mazars România.
Mai mult, chiar și companiile care aleg să se înregistreze pentru OSS vor trebui să ia în considerare și să aplice anumite prevederi locale în vigoare în statul membru de destinație, precum cotele de taxă, obligațiile de facturare etc.
Importurile de bunuri cu valoare redusă și un nou sistem de TVA în UE
Conform prevederilor curente existente la nivelul UE, nu se datorează TVA pentru importurile de bunuri cu valoare de până la 22 de euro.
Începând cu 1 iulie 2021, toate importurile vor fi supuse TVA, indiferent de valoare.
De asemenea, o nouă schemă specială a fost introdusă pentru raportarea vânzărilor de bunuri cu valoare mică importate din afara UE – import One-Stop-Shop (ghișeu unic pentru importuri). IOSS va funcționa într-un mod similar cu OSS, ceea ce înseamnă că importatorul poate percepe TVA la punctul de vânzare către client și să declare și să plătească acest TVA printr-o declarație IOSS lunară. Suplimentar, IOSS va permite efectuarea mai rapidă a formalităților vamale.
Companiile stabilite în UE se pot înregistra pentru IOSS în propriul stat. Companiile stabilite în afara UE vor fi obligate să numească un intermediar stabilit în UE pentru a folosi schema IOSS (cu excepția cazului în care vânzătorul este stabilit într-o țară care are convenție de asistență reciprocă cu UE).
Interfețe electronice – considerate furnizor în scopuri de TVA în anumite situații
”Începând cu 1 iulie 2021, orice IE (cum ar fi o piață, platformă, portal sau mijloace asemănătoare) care facilitează furnizarea de bunuri va fi considerată furnizor și, prin urmare, va fi obligată să colecteze și să plătească TVA-ul aferent autorităților fiscale. Rămân, însă, anumite cazuri în care IE nu ar trebui considerată furnizor, cum ar fi procesarea plăților, listarea/ promovarea bunurilor, redirecționarea sau transferul clienților către alte interfețe electronice, etc.”, a precizat Miruna Cîrstea ,senior tax consultant la Mazars România.
În cazul în care IE este considerată furnizor, livrarea de la vânzător către client va fi împărțită artificial în două, după cum urmează: o livrare de la vânzător la IE și o alta de la IE la client.
Deoarece IE este răspunzătoare pentru colectarea și plata TVA, vânzătorul real va trebui să prezinte către IE toate informațiile relevante cu privire la vânzare, pentru ca IE să stabilească tratamentul corect al TVA-ului.
