Negocierile privind numărul de gărzi și plata acestora au eșuat și joi, la capătul altor ore de discuții. Reprezentanții Guvernului au acceptat mai multe revendicări ale medicilor, însă au refuzat categoric creșterea remunerării gărzilor. Nu permit “constrângerile financiare”, au explicat oficialii participanți.
Din partea Executivului, la discuții au participat ministrul Sănătății – Vlad Voiculescu, cel al Muncii – Dragoș Pîslaru și un reprezentant al Ministerului Finanțelor.
Medicii au fost reprezentați de liderii ai Solidarității Sănătatea, o federație care a mobilizat acești profesioniști din spitale pentru a nu semna contractele individuale pe baza cărora ar trebui să se desfășoare gărzile suplimentare începând cu luna august.
Petiția lansată de Solidaritatea Sanitară, care îndeamnă la refuzarea respectivelor contracte, a fost semnată de aproape 4.000 de medici, până joi seara, când s-au încheiat negocierile.
Nemulțumirile sindicaliștilor
Executivul a stabilit prin OUG privind salarizarea ca orele suplimentare efectuate în serviciul de gardă să se desfăşoare în baza unui contract de muncă cu timp parţial, suplimentar celui de bază, urmând ca personalul să beneficieze „numai de drepturile aferente activităţii prestate în linia de gardă“.
Aceasta le va permite medicilor să refuze gărzile suplimentare, cele efectuate peste cele obligatorii.
Prevederea este însă interpretabilă în ceea ce privește plata, iar medicii se tem că vor pierde parte din banii cuveniți, adică sporurile corespunzătoare acestor ore în plus.
Cum doresc medicii să fie soluționat regimul gărzilor
Pentru gărzile obligatorii prin CIM, efectuate pentru completarea timpului de lucru aferent normei de bază:
- Dreptul la sporul de noapte.
Pentru gărzile suplimentare normei de bază, necesare din cauza deficitului de personal:
- Dreptul la un spor cuprins între 25% și 75%;
- Dreptul la toate sporurile pentru condițiile de muncă și la sporul de noapte;
- Dreptul la concediul de odihnă plătit și pentru contractul de muncă cu timp parțial;
- Dreptul de a nu lucra continuu mai mult de 24 de ore;
- Dreptul de a avea liber după gardă cel puțin 24 de ore, indiferent dacă aceste ore sunt aferente unuia sau ambelor contracte individuale de muncă;
- Calculul drepturilor aferente gărzilor suplimentare raportat la salariul de bază prevăzut de anexa nr. 1 la OUG nr. 20/2016;
- Dreptul ca timpul de muncă aferent orelor de gardă suplimentare normei de bază să fie considerat vechime în muncă și în specialitate.
Guvernul acceptă includerea gărzilor la calculul pensiei
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a promis joi că toate gărzile vor intra la calcularea pensiei și a vechimii în specialitate.
De asemenea, în cazul medicilor care au doar gărzi s-a stabilit ca și aceștia să beneficieze de concediu.
”Nu ne-am întâlnit în ceea ce privește problema plății. Vom primi niște documente. Au o ofertă care pe noi nu ne-a satisfăcut, dar există disponibilitate la dialog (…)
Termenul folosit de ei a fost ‘constrângeri financiare’. A fost o discuție în care s-a argumentat frumos, dar asta nu ține cont de banii pe care-i merităm”, a declarat Florin Chirculescu, vicepreședinte al Federației ”Solidaritatea Sanitară”, la încheierea discuțiilor de joi, de la Ministerul Sănătății.
Negocierile vor fi reluate peste o săptămână, timp în care guvernanții pregătesc o nouă propunere.
Ministrul Muncii, gata să demisioneze
Potrivit Realitatea Tv, ministrul Dragoș Pîslaru ar fi declarat că va demisiona dacă activitatea din spitale se va bloca în august fiindcă medicii nu semnează contractele pentru gărzile suplimentare.
El ar fi amintit în cadrul discuțiilor că sistemul de sănătate a primit 1,56 de miliarde de lei anual prin Ordonanța salarizării, sumă ce acoperă inechitățile din sistem plus bonusurile de performanță.
Ce se va întâmpla dacă nu vor fi semnate contractele
Potrivit noilor reglementări, medicii sunt obligați la un număr de ore de gărzi prin contractele de muncă, dar pentru gărzile suplimentare, necesare din cauza deficitului de personal din spitale, vor fi semnate contracte separate. Dacă doresc.
Aproape 4.000 de medici au semnat petiția, ceea ce înseamnă că nu vor accepta gărzi suplimentare.
Deja există probleme. Medicul Marian Stamate, cel care s-a electrocutat joi al Spitalul Colțea din cauza unui electrocauter, a postat programările pentru gărzile din luna august (facsimil stânga) de la o secție a SUBB. Pentru primele zile din luna viitoare s-a acoperit necesarul din programare, fiindcă au fost trecute gărzile obligatorii.
Restul lunii este gol, întrucât niciun medic nu acceptă gărzi suplimentare.
În această situație, există riscul blocării activității din unele spitale.
Gărzile medicilor în cifre
- Media orelor lucrate săptămânal de medici este de 62,3 ore (echivalentul a peste 1,7 norme, cu 22,3 ore peste maximul din Codul Muncii, în condițiile în care programul pentru medici este de 36 de ore pe săptămână).
- Media orelor lunare de gardă efectuate de respondenți este de cca. 93 ore; jumătate dintre medici lucrează în gărzi mai mult de 93 de ore/lună.
- 94% dintre medicii care fac gărzi lucrează mai mult de 40 ore/săptămână
- Media lunară a timpului de lucru al medicilor care efectuează gărzi este de cca. 234 ore (echivalentul a 1,56 norme). 48% dintre medici lucrând peste această medie.
- 69,5% dintre medicii care efectuează gărzi lucrează între 200 și 300 de ore pe lună
- 9,5% dintre medicii care efectuează gărzi declară că lucrează mai mult de 300 de ore pe lună.
- Luând în considerare valoarea minimă a timpului mediu de lucru, respectiv 1,56 norme/lună, 48% dintre medici lucrează echivalentul a mai mult de 62,4 ani de muncă de-a lungul întregii vieți profesionale.
- 80% dintre respondenți au indicat un impact negativ direct sau implicit asupra calității și siguranței serviciilor medicale.
- Aproximativ 83% dintre respondenți au indicat un impact negativ al orelor de gardă atât asupra vieții personale cât și asupra celei de familie
Aceste date apar în studiul „Gărzile medicilor. Situația actuală și principiile utilizabile pentru modificarea Regulamentului privind timpul de lucru și organizarea gărzilor în unitățile sanitare publice”, realizat de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, la comanda Federației Solidaritatea Sanitară.
Urmărește-ne pe Google News
