Ministrul moldovean de externe şi vicepremier, Natalia Gherman, a făcut, în mod tradiţional, prima sa vizită externă după învestirea guvernului la Bucureşti. Şi tot miercuri a fost ziua în care România a început livrarea de gaz Moldovei, prin gazoductul Iaşi-Ungheni, un moment întârziat din cauza unor probleme în partea moldovenească.
Este unul dintre proiectele finanţate din asistenţa nerambursabilă acordată de România, de 100 de milioane de euro, ţării vecine, printr-un acord semnat în 2010.
Vorbind despre situaţia din regiune, Natalia Gherman a afirmat că România şi Republica Moldova se află într-o zonă „plină de sfidări şi instabilitate”.
Natalia Gherman: Comuniştii ar susţine un DNA moldovenesc
Prezenţa Nataliei Gherman la Bucureşti, după formarea la Chişinău a unui guvern care are nevoie de spijinul comuniştilor, a fost pentru a discuta despre inegrarea europeană a Moldovei, în ciuda îngrijorărilor şi preocupării suscitate de consecinţele sprijinului acordat de PCRM guvernului minoritar al lui Chiril Gaburici.
„Am venit la Bucureşti cu un mesaj de reiterare a angajamentului şi determinării Guvernului de la Chişinău în ceea ce priveşte continuarea parcursului european şi am primit, de asemenea, din partea colegilor din România asigurarea susţinerii acestor eforturi”, a afirmat Natalia Gherman.
Oficialul de la Chişinău a încercat să elimine preocuparea suscitată de cooptarea comuniştilor în spirjinirea reformelor în vederea integrării europene. Natalia Gherman a subliniat că, „în premieră”, comuniştii au votat un program guvernamental care are ca obiectiv solicitarea statutului de ţară candidată la UE.
„Partidul Comuniştilor din R. Moldova a votat un program de guvernare care, foarte clar, stipulează importanţa în perioada previzibilă a depunerii cererii de obţinere a statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană şi obiectivul lansării negocierilor de aderare de către R. Moldova.
Suntem absolut siguri că, îndată ce venim în Parlamentul R. Moldova cu proiecte legislative care au drept scop modernizarea R. Moldova, europenizarea ţării şi asigurarea unui trai mai bun, mai decent al cetăţenilor ţării, nu doar Partidul Comunist, dar şi celelalte partide reprezentate în Parlament vor vota pentru susţinerea acestor proiecte”, a spus ministrul moldovean.
Republica Moldova se confruntă, la fel ca şi Ucraina înainte de Maidan, şi chiar şi după, cu fenomenul corupţiei, iar partenerii europeni şi euro-atlantici şi-au exprimat atât deschis îngrijorările legate de răspândirea acestui fenomen.
Întrebată dacă înfiinţarea unei instituţii similară DNA din România ar fi sprijinită de comunişti în special, dar şi de întreaga clasă politică, ministrul Gherman a părut foarte optimist. Opoziţia are chiar un interes mai mare în acest sens, susţine aceasta.
„Există o abordare comună din partea tuturor structurilor politice reprezentate în parlamentul Republicii Moldova, poate şi mai mult din partea patidelor care sunt în opoziţie, în privinţa aducerii transparenţei şi a celor mai bune practici în reformarea sistemului de justiţie, în perfecţionarea legislaţiei, mai ales a legii privind procuratura generală, a legii finanţării partidelor politice”, a afirmat oficialul moldovean.
Acesta a subliniat că, în programul de guvernare, capitolele privind lupta anticorupţie şi reformarea justiţiei sunt cele mai ample.
Situaţia regională: plină de sfidări şi instabilitate
„Evident, atât România, cât şi R. Moldova ne aflăm într-un context regional plin de sfidări şi instabilitate, mai ales ţinându-se cont de conflictul în şi în jurul statului nostru vecin, Ucraina”, a spus Natalia Gherman, întrebată dacă există ameninţări din partea Rusiei la adresa Republicii Moldova.
În schimb, nu a comentat în niciun fel – atunci când a fost întrebată – cum a decodificat declaraţia cancelarului Angela Merkel potrivit căreia speră ca Moldova să nu fie destabilizată pe modelul Ucrainei.
A remarcat, în schimb, că „doamna cancelar ne are în vizor”, atunci când vorbeşte despre vecinătatea estică a UE şi despre soluţionarea conflictului transnistrean.
Referitor la acest subiect, Natalia Gherman a vorbit din nou despre statutul special pe care Transnistria l-ar putea obţine în interiorul statului moldovean: „Se depun eforturi continue în baza respectării teritoriale şi a suveranităţii R. Moldova, eventual a acordării regiunii transnistrene a R. Moldova a unui statut special, în componenţa unui stat unitar, teritorial integru”.
Moment istoric: gazul curge de la vest spre est
Vizita delegaţiei moldovene la Bucureşti coincide, deloc întâmplător, cu prima livrare de gaz din România spre Moldova, prin gazoductul Iaşi-Ungheni.
„Este un moment simbolic, este prima dată când gazul trece în sens invers – dinspre vest spre est – şi acest lucru este foarte important”, a afirmat ministrul Bogdan Aurescu.
Potrivit premierului moldovean, Chiril Gaburici, citat de europalibera.org, Republica Moldova va primi peste un milion de metri cubi de gaze naturale la un preţ de 1010 lei romanesti-mia de metri cubi, echivalentul a circa 255 dolari.
Preţul este cu peste 70 de dolari mai mic decât al gazului rusesc, a spus Valeriu Rusu, consilierul viceministrului economiei pentru europalibera.org.
Moldova importă gaz din Rusia la preţul de 332 de dolari mia de metri cubi.
Proiecte moldoveneşti finanţate din bani româneşti
Gazoductul Iaşi-Ungheni este doar unul dintre proiectele finanţate şi prin asistanţa de 100 de milioane de euro pe care România o acordă, pe proiecte, Republicii Moldova.
Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a vorbit despre o serie de alte proiecte sprijinite financiar de România, fie prin această asistenţă nerambursabilă, fie din fondurile pentru dezvoltare. Din sumele avute la dispoziţie de România, cea mai mare parte este îndreptată spre ţara vecină.
Bogdan Aurescu a amintit proiecte în care „Guvernul României a investit fonduri substanţiale”:
- transferarea asistenţei nerambursabile de 20 de milioane de euro, destinate reabilitării instituţiilor din sistemul de învăţământ preşcolar din Republica Moldova;
- finalizarea gazoductului Iaşi-Ungheni; lucrările de extensie a acestuia spre Chișinău, concomitent cu consolidarea capacităților de transport pe partea românească;
- operaţionalizarea Centrului-pilot SMURD de la Bălţi; continuăm efortul pentru extinderea la scara întregii R. Moldova;
- consolidarea prezenţei TVR în spaţiul media de peste Prut;
- bursele de studiu pentru tinerii din Republica Moldova.
- renovarea şi utilarea Institutului Mama şi Copilul;
- alocarea suplimentară pentru reparaţia şi modernizarea unor grădiniţe; beneficiază 36 de instituţii preşcolare (altele decât cele care beneficiază deja de sprijin din partea României, prin alocarea de 20 milioane euro);
- renovarea Sălii cu Orgă din Chișinău;
- reconstrucția Teatrului BP Hasdeu din Cahul;
- reabilitarea Muzeului de Artă din Chișinău.
La acordul privind asistenţa financiară au fost adăugate trei protocoale până acum, ultimul dintre ele ratificat miercuri de România în sedinţa de guvern. Acesta se referă la acordarea a 15 milioane de euro din suma totală a ajutorului pentru finanțarea sau co-finanțarea proiectelor de colaborare în domeniul protecției mediului și schimbărilor climatice.
Potrivit unui document al autorităţilor moldovene privind cooperarea moldo-română în 2013-2014, alte proiecte includ:
- Staţia Back-to-Back Vulcăneşti + Linia LEA 330 kV Vulcăneşti – Chişinău
- Staţia Back-to-Back + Linia RO – Ungheni –Străşeni, în limita unei contribuţii în valoare de 1.700.000 euro
- Finanţarea materialelor de construcţii necesare reconstrucţiei caselor în urma inundaţiilor de la Cotul Morii – 7 milioane de euro
Ministrul român de externe a mai amintit că, în 2014, prin asistenţa pentru dezvoltare gestionată de MAE, au fost finanţate 6 noi proiecte bilaterale, cu un buget aproximativ de 620.000 USD, din sfera sanitar-veterinară, administrației publice, cooperării polițienești, agriculturii.
