marți

18 ianuarie, 2022

Munca la negru în Europa: 7% din români declară că au fost plătiţi la plic, măcar parţial, în ultimul an

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 martie, 2014

România este una dintre ţările UE cu cel mai mare procent de angajaţi plătiţi, măcar parţial, la plic, potrivit unui Eurobarometru dat publicităţii luni, de către Comisia Europeană.

Procentul persoanelor din România care au recunoscut acest lucru este de 7%, ceea ce plasează această ţară pe locul doi în Uniunea Europeană, alături de Slovacia şi Grecia. Cel mai mare procent, de 11% a fost înregistrat în Letonia.

Comisia va prezenta în aprilie o propunere prin care se va lansa o platformă europeană pentru prevenirea și descurajarea muncii la negru, iar analiza prezentată luni– “Evoluții economice și sociale în Europa” (Economic and Social Developments in Europe – ESDE), ediția 2013, ajută la formularea obiectivelor europene în domeniul combaterii muncii la negru.

Sursa: EC (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Analiza arată că evoluţia muncii la negru a fost diferită, în timpul crizei, de la un stat la altul.

Oferta de muncă la negru a scăzut drastic în unele țări, cum ar fi Letonia, în timp ce ea a crescut ușor în Spania și în Slovenia.

O creștere spectaculoasă a cererii de muncă la negru a fost observată în Grecia, Cipru, Malta și Slovenia, mai spune analiza.

Frecvența “plăţilor în plic” a scăzut în timpul crizei, în special în Europa Centrală și de Est, dar a crescut în Grecia.


Şomajul mare şi sărăcia în creştere au dus la creşterea “plăţilor în plic”, iar nivelul nivelul de impozitare nu afectează în mod direct amploarea muncii la negru, potrivit analizei.

Rezultatele Eurobarometrului

11 % dintre respondenți recunosc că, în anul precedent, au cumpărat bunuri sau servicii care implică muncă la negru, iar 4 % recunosc că au desfășurat activități remunerate la negru

60 % indică faptul că prețurile mai mici au reprezentat principalul motiv pentru achiziționarea de bunuri sau servicii care implică muncă la negru, iar 22 % menționează că au făcut-o ca favoruri pentru prieteni

50 % menționează avantajele pentru ambele părți ca fiind principalele motive pentru care au lucrat la negru, 21 % menționează dificultatea de a găsi un loc de muncă cu forme legale, 16 % percepția că impozitele sunt prea mari, iar 15 % absența altor venituri. Europenii din sud au fost cei mai numeroși printre cei care au menționat dificultatea de a găsi un loc de muncă cu forme legale (41 %) sau lipsa unei alte surse de venit (26 %)

Europenii cheltuie o sumă anuală medie în valoare de 200 EUR pe bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce suma anuală medie câștigată de cei care lucrează la negru este de 300 EUR

reparațiile și renovările locuințelor (29 %), reparațiile auto (22 %), curățenia locuințelor (15 %) și produsele alimentare (12 %) sunt cele mai solicitate bunuri sau servicii care implică muncă la negru

Europenii lucrează la negru cel mai mult în următoarele sectoare: reparații și renovări ale locuințelor (19 %), grădinărit (14 %), curățenie (13 %) și îngrijirea copiilor mici (12 %).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Letonia, Țările de Jos și Estonia au cel mai mare procent de respondenți care lucrează la negru (11 %). Cu toate acestea, există diferențe naționale importante cu privire la atitudinile și percepțiile cu privire la ceea ce înseamnă muncă la negru, precum și la natura și volumul serviciilor implicate.

3 % dintre respondenți declară că primesc o parte din remunerația lor sub formă de „numerar în mână”, o practică mai răspândită în societățile comerciale mici. Procentul din veniturile anuale primite ca remunerație în plic este cel mai mare în Europa de Sud (69 %), urmată de Europa Centrală și de Est (29 %), în timp ce în țările continentale și nordice se înregistrează procente mai mici (17 % și, respectiv, 7 %).

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr