Chestiunea

Creşterea costului forţei de muncă, cea mai mare din ultimele şase trimestre

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul I 2019 cu 16,35% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor anunţate de INS.… Mai mult

05.06.2019

Evenimentul

Semestrul european – lupa pe România: nicio măsură pentru a corecta deficitul structural. Observațiile Consiliului UE

România nu a luat niciun fel de măsuri pentru a corecta evoluția deficitului structural și încadrarea sa în obiectivul pe termen mediu, reiese din documentele… Mai mult

05.06.2019

Analiză

Ajustare de 3 mld. euro în 8 luni, în condițiile creșterii pensiilor cu 15% peste 4 luni. Investițiile ies din discuție

Bugetul general consolidat a consemnat după primele patru luni din anul 2019 un deficit de 11,4 miliarde lei, echivalent cu 1,11% din PIB estimat pentru… Mai mult

04.06.2019

Evenimentul

Execuție bugetară ca în criză, într-o creștere economică de top: Deficitul la 4 luni – dublu față de cel de anul trecut

Deficitul bugetar de 1,1% din PIB din primele patru luni este rezultatul politicilor publice axate pe creșterea cheltuielilor obligatorii (salarii și asistență socială), dublate de… Mai mult

03.06.2019

Cronicile

Mugur Isărescu: România depinde mai mult de regiune şi mai puţin de deciziile internaţionale / Relaxarea fiscală fără macrostabilitate e un nonsens

de Alexandra Pele 30.9.2015

Rata medie anuală a inflaţiei a coborât la 0,5% în luna august, ca urmare a aplicării cotei TVA de 9% la toate produsele alimentare (măsură care afectează preţurile a circa 30% din bunurile şi serviciile incluse în coşul de consum).

Ritmul de creştere economică s-a temperat, inclusiv pe fondul unor performanţe mai slabe în agricultură. Consumul populaţiei a înregistrat o creştere accelerată, la fel şi investiţiile private.

Contextul internaţional este marcat, în continuare de incertitudini, iar pe plan intern mixul de politici macroeconomice este condiţionat de modul în care vor fi transpuse măsurile fiscal-bugetare aprobate sau anunţate recent (Codul Fiscal, respectiv creşeteri salariale în sectorul bugetar) în bugetul pe 2016.

Acestea au fost principalele evoluţii pe baza cărora Banca Naţională a României (BNR) a decis menţinerea dobânzii cheie de politică monetară la 1,75% pe an, a arătat guvernatorul BNR Mugur Isărescu, într-un briefing susţinut după şedinţa Consiliului de Adminstraţie.

Guvernatorul a mai vorbit despre impactul măsurilor de politică monetară din SUA şi Europa, despre sensibilitatea României la deciziile luate de statele din regiune, cele cu care concurăm pentru atragerea de capital, dar şi despre necesitatea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), aderarea la zona euro şi optimizarea politicilor fiscale. Redăm mai jos principalele idei comunicate de guvernatorul BNR.

BNR: Avem instrumentele necesare pentru a contracara şocuri externe

O eventuală decizie a Rezervei Federale din SUA de a majora dobânzile va genera mişcări de capital, însă acestea nu vor duce la turbulenţe pe piaţa internă, a subliniat guvernatorul Mugur Isărescu, adăugând că BNR are instrumentele necesare pentru a contracara eventuale influenţe marginale.

Personal, nu văd România în mijlocul unor asemenea turbulenţe generate de mişcările de capital internaţionale, dar nu o văd nici izolată şi în consecinţă ne putem aştepta la influenţe cel puţin marginale. Avem instrumentele cu care să contracarăm o asemenea situaţie, dar cred că prudenţa şi politicile prudente constituie cheia depăşirii unor eventuale dificultăţi”, a declarat Mugur Isărescu, miercuri.

România, mai “sensibilă” la deciziile monetare din țările vecine

Guvernatorul BNR a punctat totodată că în ultimii ani, în România s-au resimţit mai mult efectele deciziilor luate de statele din regiune, decât cele de la nivel european, state precum Ungaria, Polonia sau Cehia cu care concurăm în mod direct pentru atragerea de capital.

“Situaţia dobânzilor pe plan extern şi în special nivelul de dobândă al ţărilor cu care într-un fel sau altul concurăm, ţările vecine cu care concurăm în atragerea de capital, în tot acest efort de reforme economice, Ungaria, Polonia, Cehia, situaţia dobânzilor de acolo contează din ce în ce mai mult. Nu atât cele de pe plan internaţional, cât din proximul geografic şi economic”, a arătat guvernatorul BNR.

El a precizat că în ultimii doi, trei ani s-a constatat că o diferenţă de dobândă poate duce “la mişcări uneori brutale de capital”, dar şi că deciziile cu privire la nivelul optim al dobânzii cheie de politică monetară au întotdeauna ca bază situaţia economică internă.

“Situaţia economică internă, în ceea ce priveşte inflaţia, creşterea economică, balanţa de plăţi în România, în comparaţie cu celelalte trei ţări situaţia economică economică a noastră se apropie foarte mult. Aproape că nu mai există diferenţe vizibile. Cehia are o inflaţie mult mai scăzută. Această apropiere a datelor interne măreşte sensibilitatea faţă de deciziile pe care le iau partenerii noştri“, a mai spus guvernatorul BNR.

“Într-un context mai larg, nu putem să negăm că deciziile viitoare ale Fed-ului şi ale Băncii Centrale Europene nu ne vor influenţa. Bineînţeles că ne vor influenţa. Dar, deocamdată, în Europa nu vedem la un orizond de 12 luni o mişcare sensibilă a dobânzii, în sus, de exemplu şi în consecinţă urmează o perioadă bunicică de un an, un an şi ceva cu dobânzi scăzute în România“, a mai spus Mugur Isărescu.

Despre un nou acord cu FMI: Va conta şi maniera în care s-a încheiat vechiul acord

Guvernatorul BNR este de părere că un nou acord cu FMI ar da credibilitate politicilor economice ale României şi ar asigura costuri “avantajoase” de împrumut.

“Un acord cu Fondul, desigur, ar da un plus de credibilitate politicilor economice ale României. Cred că ne-ar ajuta şi în ceea ce priveşte finanţarea avantajoasă de pe pieţele de capital internaţionale. Probabil că ar stimula şi procesele de reformă şi o revizuire a mixului de politici”, a declarat Mugur Isărescu, adăugând că necesitatea unui nou acord trebuie decisă într-un cadru politic adecvat, dar şi “în perspectivă” având în vedere că anul viitor vor fi alegeri, iar acordul se va adresa şi unui nou guvern.

Guvernatorul Mugur Isărescu a mai precizat că noul acord ar trebui să vizeze implementarea unor reforme structurale şi nu balanţa de plăţi, care este controlabilă în momentul de faţă, dar şi că în luarea deciziei va cântări foarte mult maniera în care s-a încheiat acordul anterior.

“Pe de altă parte este evident că la un deficit de cont curent foarte mic, finanţat în totalitate din intrări de capital, nevoile de finanţare externă ale României o să fie controlabile şi în consecinţă nu văd, să spunem, un acord care să fie axat problemele balanţei de plăţi, ci mai degrabă unul axat pe problemele rămase încă nerezolvate cum sunt reformele structurale. În luarea deciziei cred că va cântări destul de mult şi maniera în care s-a încheiat fostul acord“, a declarat Mugur Isărescu, miercuri, după şedinţa Consiliului de Administraţiei al BNR.

Despre aderarea la zona euro: Tehnic, 2019 nu mai este posibil

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că România nu poate adera tehnic la zona euro în 2019 din cauza unor constrângeri care ţin de procedură, mai exact de implementarea sistemului cursurilor de schimb.

“Ţinta 2019 nu mai este dezabilă pentru că, nu numai că a trecut vremea, dar ar fi trebuit ca de la 1 ianuarie 2016, cel mai târziu în iunie 2016 să intrăm în sistemul cursurilor de schimb, REM II. Pregătirea pentru a intra în această anticameră a zonei euro e complicată. Tehnic nu mai este posibil acest lucru. Tehnic, chiar dacă am dori politic, sunt mai mulţi paşi de făcut”, a arătat Mugur Isărescu.

Perioada minimă în care o ţară trebuie să fie în mecanismul de schimb valutar ERM II este de doi ani. În acest interval de timp există constrângeri ale politicii monetare naţionale, fiind testată stabilitatea monedei.

Mugur Isărescu a precizat că nu este momentul “să forţăm lucrurile” în ceea ce priveşte aderarea la zona euro, dar şi că este important ca autorităţile să întocmească “o foaie de parcurs”, asumată la nivel naţional, în care să fie cuprinse toate etapele care trebuie parcurse.

“Noi avem o abordare pe care o să o propunem din nou Guvernului, Preşedenţiei şi anume, să ne facem o foaie de parcurs. Pentru că altminteri trebuie să ştim ce înseamnă atingerea acelei date, deci o foaie de parcurs care să fie discutată politic, să fie însuşită şi de opoziţie, să spunem, de toate partidele politice. Foaia de parcurs ar trebui acceptată ca un fel de consens naţional, aşa cum a fost în anul 2000, de exemplu, aprobarea strategiei de aderare în Uniunea Europeană”, a precizat guvernatorul BNR.

Despre noul Cod Fiscal: O relaxare fiscală fără macrostabilitate este un nonsens

O relaxare fiscală fără macrostabilitate este un nonsens economic deoarece “dai cu o mână şi iei cu trei sau patru“, a precizat Mugur Isărescu întrebat cum vede adoptarea noului Cod Fiscal.

“Relaxarea fiscală este eficientă, eficace, dacă este însoţită sau are loc în condiţii de stabilitate macroeconomică, adică reducerile de impozite chiar sunt reduceri de impozite şi nu se transpun pe altă căi în majorări de alte costuri. Cred că dacă acest lucru l-am învăţat am făcut un foarte mare pas înainte”, a spus guvernatorul BNR.

Mugur Isărescu a precizat, totodată, că deşi rolul BNR nu se referă la analizarea structurii impozitelor, în opinia sa “în structura de impozite, aşa cum se configurează dezvoltarea economică a României, în această ţară e nevoie de stimularea muncii, a investiţiilor, a productivităţii, mai puţin de stimularea consumului”.

Guvernatorul BNR a atras atenţia că trebuie stimulată mai mult oferta şi mai puţin cererea, pentru că altfel “cererea aceasta suplimentară neputând să fie acoperită de producţia internă se va duce undeva. Se va duce fie în deficite externe, deci importuri suplimentare, fie în inflaţie şi aceste efecte nu apar imediat, ele se duc peste un an, doi“.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.9.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Inspecția Judiciară încearcă să-i intimideze pe magistrații care luptă pentru independența justiției – Asociația Inițiativa pentru Justiție

Vladimir Ionescu

Inspecția Judiciară încearcă să-i intimedeze pe magistrații “care luptă pentru apărarea independenței justiției, ca valoare esențială a statului de drept”, acuză Asociația Inițiativa pentru Justiție… Mai mult

Stiri

Nemții de la Continental – investiție de 27 milioane euro în dezvoltarea centrului de inginerie de la Iași

Vladimir Ionescu

Continental, companie tehnologică, a început lucrările pentru extinderea clădirii de birouri pe care o deține în Iași. Imobilul, anunță un comunicat al companiei,  a fost… Mai mult

Europa

Politico: Dacian Cioloș, favorit să preia șefia grupului Renew Europe

Iulian Soare

Dacian Cioloș este favorit la șefia grupului politic Reînnoim Europa (Renew Europe), format din partide centriste grupate în jurul formațiunii En Marche, a președintelui francez… Mai mult

Stiri

Filmare cu drona: 2 milioane de oameni protestează la Hong Kong

Razvan Diaconu

Aproape 2 milioane de persoane, anunță organizatorii, se află duminică pe străzile Hong Kong într-un marș de protest față de o controversată lege a extrădării,… Mai mult

Europa

Neamțul Octavian Ursu câștigă primăria orașului Görlitz din landul Saxonia

Iulian Soare

Octavian Ursu (foto), un german de origine română, a câștigat duminică turul al doilea al alegerilor pentru Primăria oraşului Görlitz (landul Saxonia), anunță presa germană.… Mai mult

Stiri

Ungaria anunță descoperirea unui important câmp petrolier în sudul țării

Vladimir Ionescu

Compania ungară Horizon Energy Kft. şi TDE Services au descoperit cel mai mare câmp petrolier din ţară din ultimele trei decenii printr-o cooperare maghiaro-americană, anunță… Mai mult

Stiri

Marea Britanie își trimite trupele de elită în Golful Oman pentru a proteja navele britanice

Razvan Diaconu

Marea Britanie trimite forțe de elită în Golful Oman cu misiunea de a proteja navele britanice în perioada în cate tensiunile cu Iran cresc semnificativ,… Mai mult