Mugur Isărescu: Provocarea este stimularea creșterii economice în condiții de consolidare fiscală

Inflația va fi ținută sub control chiar dacă se va situa pe termen scurt deasupra țintei Băncii Naționale a României (BNR), potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Datele băncii centrale arată că luna iunie ar putea surprinde cu o scădere sub 4%, a spus Mugur Isărescu, joi, după ce a prezentat deciziile de politică monetară ale consiliului de administrație al băncii centrale.

Tototdată, BNR nu îşi doreşte aprecierea în continuare a monedei naționale, din moment ce aprecierea leului s-a datorat atractivităţii dobânzilor din România pentru fondurile speculative.

„Cursul tinde să coboare spre 4,7 lei, pentru că avem intrări majore de capital, ceea ce s-ar putea să însemne că ecartul de dobândă este suficient de atractiv, iar această situaţie nu bucură neapărat banca centrală„, a mai spus guvernatorul BNR.

BNR a decis, joi, pentru a opta oară consecutiv, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 2,50%, ca și a celorlalte coordonate ale politicii monetare, având în vedere inclusiv relaxarea monetară de pe piețele externe și diferențialul față de dobânda din România.

„Rata de politică monetară este suficient de sus, văzând ce se întâmplă cu cursul. (…) Nu putem să mergem în contrasens cu ce se întâmplă în alte părţi”, a spus Mugur Isărescu.

Creşterea economică: Nu mai e loc pentru stimularea cererii 

BNR este însă preocupată de felul în care va mai fi stimulată creșterea economică în condițiile în care cererea nu mai poate fi stimulată, ci va fi necesară o perioadă de consolidare fiscală (de creștere a veniturilor statului).

„S-a stimulat prea mult consumul. Am spus acest lucru de repetate ori în ultimii doi ani de zile. Avem un exces de cerere, care se duce în deficitul de cont curent, care a fost mereu periculos pentru România, chiar dacă acum este puţin sub 5% şi nu de 13 – 14%” (din PIB, ca înnainte de criză, n.r.)”, a amintit Mugur Isărescu.

Dimpotrivă, va trebui realizat „mixul de politici de care vorbim mereu”, a avertizat guvernatorul BNR, referindu-se la acomodarea politicii fiscale, a celei de venituri și a celei structurale ale Guvernului cu politica monetară, „care nu mai poate fi încărcată mai mult”.

Provocarea consolidării fiscale

„Provocarea este cum asigurăm creșterea economică în condiții de consolidare fiscală. Să vedem cine, ce și cum va stimula creșterea economică”, a spus guvernatorul BNR.

În context, Mugur Isărescu a invocat din nou nevoia de reforme structurale, „pe care prim viceguvernatorul Florin Georgescu le subliniază de doi ani”, ca și nevoia de capitalizare a firmelor „măcar atât cât spune legea 31”.

„Doar 12.000 de firme sunt bancabile, adică își pot plăti creditele, din circa 300.000 de firme care funcționează”. Creditul care conduce la dezvoltare, deci la creștere „nu este subvenție și nici donație”, a repetat Mugur Isărescu.

Ce a mai spus guvernatorul BNR

• De la un raport credite / depozite de 150 % am ajuns la 70%
• Nu mai vorbim de întărierea controlului lichidității, ci doar de controlul lichidității.
• Profitul BNR nu a venit din operaţiunile pe piaţa monetară, unde suntem debitor, ci din cele pe pieţele externe, respectând regulile de prudenţă, caer spun să nu angajăm decât 5 – 10% din rezerva valutară.
• Relația noastră cu Guvernul și cu Ministerul Finanţelor este mult îmbunătățită la vârf față de începutul anului, când era greu de descris.
• La nivelul tehnicienilor colaborarea a fost permanentă, nici nu ar fi fost posibil altfel, altfel cum s-ar putea împrumuta de pe piață.
• Indicele IRCC poate să stimuleze creditarea populație mai mult decât trebuie, am trecut-o la riscuri.
• Dacă legea va fi promulgată, vom aduce în țară o parte din rezerva de aur, ca să calmăm sensibilitatea legată de acest subiect.
• Eventual vom creea condiții ca orice vizitator la BNR să poată atinge un lingou expus.
• Componența noului consiliu de administrație al BNR înseamnă continuitate și noutate, tinerețe și experiență, echilibru politic

Argumentele administratorilor BNR

Comunicatul BNR relevă:

• perspectiva menținerii ratei anuale a inflației deasupra intervalului țintei pe orizontul scurt de timp, în condițiile unor mici fluctuații, pe o traiectorie compatibilă cu cea evidențiată în cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din mai 2019.
• Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației continuă să fie legate de impactul setului de măsuri fiscale și bugetare implementate în acest an, inclusiv al noului indice IRCC asupra creditării și a mecanismului de transmisie a politicii monetare.
• Incertitudini mari continuă să fie asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, iar evoluția deficitului de cont curent rămâne preocupantă.
• Importante sunt și incertitudinile legate de ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale – inclusiv în contextul războiului comercial și al Brexit -, de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale.
• Deosebit de relevante au fost considerate perspectivele relaxării conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

BNR motivează decizia de păstrare nemodificată a parametrilor de politică monetară cu argumentele:

• Rata anuală a inflației IPC a rămas constantă în luna mai, la nivelul de 4,10% (4,11%în luna aprilie), deasupra intervalului de variație al țintei și ușor peste nivelul prognozat.
• Temperarea creșterii în termeni anuali a prețurilor combustibililor și produselor din tutun a fost compensată integral de accelerarea inflației de bază.
• Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a continuat să crească în luna mai 2019 până la 3,2%, de la 3% în luna aprilie.
• Pe lângă influențele noii taxe din sectorul telecomunicațiilor și ale creșterii prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare, avansul evidențiază presiuni inflaționiste ridicate pe partea cererii și a costurilor salariale, alături de ajustarea ascendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
• Dinamica formării brute de capital fix a revenit în teritoriul pozitiv, ca factor de creștere economică.
• Exportul net și-a amplificat contribuția negativă la dinamica PIB, pe fondul lărgirii ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor și cea a importurilor de bunuri și servicii.
• Cele mai recente date statistice indică evoluții mixte în sfera producției, consumului și investițiilor:
  • creșterea ușoară a dinamicii anuale a producției industriale în luna aprilie față de trimestrul I 2019, concomitent cu
  • temperarea activității în comerțul cu amănuntul și serviciile pentru populație;
  • menținerea ritmului înalt de creștere, în termeni anuali, a volumului lucrărilor de construcții, în principal la obiective noi (atât clădiri, cât și construcții inginerești).
• Evoluția creditului pentru sectorul privat pe luna mai a reflectat continuarea încetinirii creșterii componentei în lei, în principal pe seama creditelor acordate populației.
• Ponderea creditului în lei în totalul creditului s‑a majorat marginal, la 66,2%.

Consiliul de administrație al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50%pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menţinerea la 1,50%pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50%pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard).

De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.