marți

25 iunie, 2024

3 iulie, 2017

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, luni, menţinerea reperelor de politică monetară, dar a lăsat să se înțeleagă că BNR este „pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune”, în cazul în care ar apărea semne privind slăbirea „capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse pe plan global”, potrivit comunicatului BNR.

Totdată, BNR avertizează şi asupra riscurilor privind atingerea ţintelor sale, care ar putea creşte din cauza politicii fiscale şi a recentelor inițiative legislative în domeniu.

Mai mult, planează „încă multe incertitudini” în privinţa impactului legii salarizării, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, citat de Agerpres.


Rata dobânzii de politică monetară a rămas la 1,75% pe an (nemodificată din mai 2015) şi au fost menţinute nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

BNR a repetat avertismentul potrivit căruia „un mix echilibrat de politici macroeconomice și progresul reformelor structurale sunt esențiale pentru prezervarea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse pe plan global”, potrivit comunicatului BNR.

Semnalele BNR sunt în linie cu aşteptările analiştilor bancari, care prevăd „lansarea ciclului monetar postcriză, pe fondul intensificării riscurilor din sfera mix-ului de politici economice pe plan intern, într-un context internațional caracterizat prin continuarea ciclului monetar în SUA și semnale de ieșire din politica monetară relaxată fără precedent în Zona Euro”, după cum arăta un raport al Băncii Transilvania, emis luni dimineaţă .

Avertismentul guvernatorului

BNR este preocupată de efectele legii salarizării, care nu sunt suficient de clare.


„Specialiştii băncii naţionale analizează impactul Legii salarizării, dar comunicatul surprinde aceste aspecte în câteva paragrafe, subliniind faptul că mai degrabă suntem, pe de o parte, în faţa unui impact care va acţiona în sensul influenţării inflaţiei, iar pe de altă parte avem încă multe incertitudini”.

În sumă, „intrăm mai degrabă în zona incertitudinilor. Nu avem încă o claritate deplină asupra impactului. Mai trebuie să facem evaluări şi să vedem cum acţionează şi alţi factori”, a spus Mugur Isărescu, citat de Agerpres .

Argumentele BNR

Traiectoria creșterii ratei anuale a inflației este „ușor superioară celei evidențiate de prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din mai 2017, inclusiv în cazul ratei anuale a inflației de bază. Incertitudinile și riscurile asociate acestei perspective sunt însă influențate de evoluții din mediul intern și din cel extern”.

Pe plan intern, riscurile „sunt sporite de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în contextul recentelor inițiative legislative în acest domeniu”.

Pe plan extern, „relevante rămân incertitudinile și riscurile legate de creșterea economică în zona euro și pe plan global, mai ales în contextul negocierilor pentru Brexit și al politicilor economice ale administraţiei SUA, dar și de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED)”.

Reperele pentru inflaţie au crescut „uşor” peste nivelurile prognozate: rata anuală a inflației a crescut în luna mai 2017 până la 0,64%, iar rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat până la 1,29% în luna mai a.c. – „cel mai înalt nivel din august 2013 – de la 1,1% în luna aprilie şi 1,03% în luna martie, în principal pe seama evoluției preţurilor produselor alimentare procesate”.

Alți „determinanţi majori” ai traiectoriei inflației au fost: accelerarea inflaţiei de bază și restrângerea dinamicii negative a preţurilor administrate. „Efectele acestora au fost parțial compensate de impactul scăderii dinamicii anuale a preţului combustibililor, pe fondul noului declin al preţului internaţional al petrolului”.

Scad rezervele valutare ale BNR

Rezervele valutare ale BNR au scăzut cu 0,77%, până la 35,208 miliarde euro, în iunie faţă de nivelul de luna precedentă, a a nunțat banca centrală.

Au avut loc intrări de 1,16 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, și din alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice (inclusiv suma rezultată din emisiunea de obligaţiuni pe piaţa internă în valoare nominală de 100 milioane euro), din alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.

Ieşirile de 1,435 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,634 miliarde euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 iunie 2017 au fost de 38,842 miliarde euro, faţă de 39,252 miliarde euro la 31 mai 2017, informează BNR.
Plăţile scadente în luna iulie 2017 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 120 milioane euro.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: