fbpx
miercuri

27 octombrie, 2021

Aderare la Euro

Termenii și necunoscutele ecuației spre elita monetară europeană

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

18 august, 2014

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă într-o lege adoptată de Parlament.

În opinia guvernatorului BNR, un asemenea act normativ, care ar putea fi adoptat după alegerile prezidenţiale din noiembrie, este necesar pentru ca ciclurile electorale să nu afecteze reformele necesare.

Prezent la prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014), guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că problema adoptării euro nu este “dacă va avea loc, ci când””


“Eu sunt un susţinător convins al acestor două proiecte majore, adoptarea euro şi aderarea la Uniunea Bancară. Problema este nu dacă, ci când se vor realiza, ceea ce contează este alegerea cu înţelepciune a momentului potrivit pentru efectuarea celor doi paşi importanţi pe drumul integrării europene. (…) În prezent, România îndeplineşte toate criteriile de la Maastricht de adoptare a euro, inclusiv rata medie anuală a inflaţiei. România, singură, a fost cea care, printr-un fericit consens politic între guvern şi Preşedinţie, a stabilit verbal data de 1 ianuarie 2019 ca ţintă ca adoptare a euro”, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul Isărescu vede necesar un angajament mai ferm privind ţinta de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2019, obiectiv strategic, care să fie cuprins într-o lege adoptată în Parlament.

“Ţinta de adoptare a euro, 2019, este încă verbală. Credem că ar fi bine să fie cel puţin sub forma unei strategii adoptate de toate partidele politice, ca în anul 2000, pentru că intrarea în UE era un angajament. Te antrenezi pe un drum, ciclul electoral nu ar trebui să te abată de la drumul respectiv, indiferent de alegeri. Până în 2019 ai câteva alegeri, în 2016 alegeri parlamentare. Eu nu pot să spun acum după alegerile prezidenţiale care va fi maniera în care angajamentul verbal între Palatele Victoria şi Cotroceni pentru 2019 se va materializa. Cel mai bine ar fi să avem o lege în Parlament, cu discuţii despre ce înseamnă adoptarea euro, obiectiv strategic, şi partidele parlamentare să se angajeze”, a spus guvernatorul BNR.

Acesta a sublinat că dacă legea respectivă va fi adoptată de Parlament anul viitor, în ianuarie sau februarie, şi se menţine data de 1 ianuarie 2019 ca ţintă pentru adoptarea euro, atunci la 1 ianuarie 2017 România va intra în ERM II – mecanismul ratei de schimb, “cu flexibiliatea cursului de schimb, ceea ce înseamnă că nu va fi un curs fix, ci unul cu anumite fluctuaţii”.


“Realizarea unui consens politic pe un subiect naţional este o şansă care nu trebuie irosită. Un astfel de obiectiv fezabil constituie o ancoră, un catalizator pentru reformele structurale necesare. Chiar dacă ţinta pare foarte ambiţioasă, decât să deraiem în lipsa unui obiectiv clar şi să nu avem un stimulent pentru reforme, mai bine ne ambiţionăm. Să nu pierdem din vedere că avem un drum lung de parcurs, va fi nevoie de un calendar detaliat al paşilor de urmat şi de eforturi considerabile de recupare a unor decalaje din sfera convergenţei reale. Perioada de cinci ani până la data ţintă de adoptare a euro este un interval rezonabil, astfel încât economia românească să poată face faţă”, a subliniat guvernatorul BNR.

Prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014) se desfăşoară în perioada 18 – 22 august şi este organizată de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.

Participanţii la acest eveniment ştiinţific sunt economişti români, afiliaţi unor universităţi sau institute de cercetare din străinătate, dar şi din ţară, care prezintă rezultatele cercetărilor pe care le-au desfăşurat, în cadrul unor sesiuni de comunicări ştiinţifice.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Printre participanţi se numără Nicolae Bogdan Gârleanu de la Haas School of Business, University of California Berkeley, Mihai Manea de la Massachusetts Institute of Technology, Virgiliu Midrigan de la New York University şi Cristian Pop-Elecheş de la Columbia University.

La dezbaterile ERMAS 2014 vor fi prezenţi şi alţi economişti din Banca Naţională a României, printre care Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Dacă îndeplinim criteriile nominale ar trebui declanşat procesul de trecere la moneda euro cât mai repede posibil. Avem o oportunitate pe care nu trebuie să o ratăm. Orice pierdere de timp înseamnă pierderi reale pentru cetăţeni şi pentru România. Însă, subtil, BNR îşi creează alibiuri pentru o nouă amânare. Parcă aşteaptă să se întâmple ceva cu moneda euro ori cu UE. Trecerea la moneda euro nu este o problemă internă a BNR ci este una de un mare interes public şi care afectează viaţa a milioane de oameni. Iar decizia de a trece la moneda euro este una politică şi a fost luată când am semnat Tratatul de aderare. Sigur, prin mijloace manipulatorii, se poate induce ideea că acum nu este timpul să trecem la moneda euro. De fapt, cred că din perspectiva BNR, niciodată România un va fi pregătită să facă faţă trecerii la moneda euro.
    Odată cu îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală, se deschid noi perspective economice pentru României. Însă respectarea acestor criterii are atât efecte pozitive cât şi efecte negative asupra dezvoltării ţării. O rată redusă a inflaţiei şi o rată mică a dobânzii încurajează investiţiile cu efecte directe asupra PIB-ului, absorbţiei forţei de muncă, convergenţei salariilor şi creşterii nivelului de trai. Însă criteriile privind deficitul şi datoria publică au ca efect limitarea investiţiilor respectiv încetinirea creşterii economice cu efect direct asupra şanselor de recuperare a decalajelor dintre România şi ţările dezvoltate. Investiţiile publice nu se pot realiza decât în limita maximă a posibilităţilor bugetare la care se poate adăuga un procent din valoarea maximă de deficitului acceptat, la limită, întreaga valoare, adică 3%. Acest aspect influenţează negativ dezvoltarea economică, nivelul creşterilor salariale şi în final reducerea decalajelor dintre România şi ţările dezvoltate din UE, adică influenţeză negativ convergenţa reală. La rândul său convergenţa reală influenţează convergenţa nominală. Creşterea PIB-ului va conduce la creşterea neinflaţionistă a salariilor şi contribuţiilor care vor avea ca efect creşterea surselor bugetului general consolidat, reducerea datoriei publice şi, evident, a deficitului bugetar. Diferenţa de productivitate din sectorul de stat şi cel privat împreună cu tendinţele neuniforme de creştere şi devansare a salariilor în raport cu productivitatea muncii vor conduce la presiuni inflaţioniste şi, prin urmare, la creşterea inflaţiei potrivit efectului (B-S) Balassa-Samuelson . Astfel, potrivit acestui efect, convergenţa nominală şi realizarea unei convergenţe reale accelerate, nu pot fi maximizate simultan. Cel mult, se poate realiza o optimizare a acestora. Din cauză că, urmare a presiunilor inflaţioniste, generate de efectul B-S, se vor genera politici monetare restrictive care vor avea, ca o consecinţă negativă, efectul B-S. Şi cercul se reia. Sintetic, efectul Balassa – Samuelson spune: „orice creştere a productivităţii într-o ţară (PIB/loc.) generează o creştere a nivelului preţurilor (altfel spus, convergenţa nominală este imposibil de realizat în acelaşi timp cu convergenţa reală”
    De aceea, invocarea ca o condiţie imperativă şi a convergenţei reale alături de convergenţa nominală, în viziunea noastră, pare, cel puţin, o exagerare.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Dacă îndeplinim criteriile nominale ar trebui declanşat procesul de trecere la moneda euro cât mai repede posibil. Avem o oportunitate pe care nu trebuie să o ratăm. Orice pierdere de timp înseamnă pierderi reale pentru cetăţeni şi pentru România. Însă, subtil, BNR îşi creează alibiuri pentru o nouă amânare. Parcă aşteaptă să se întâmple ceva cu moneda euro ori cu UE. Trecerea la moneda euro nu este o problemă internă a BNR ci este una de un mare interes public şi care afectează viaţa a milioane de oameni. Iar decizia de a trece la moneda euro este una politică şi a fost luată când am semnat Tratatul de aderare. Sigur, prin mijloace manipulatorii, se poate induce ideea că acum nu este timpul să trecem la moneda euro. De fapt, cred că din perspectiva BNR, niciodată România un va fi pregătită să facă faţă trecerii la moneda euro.
    Odată cu îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală, se deschid noi perspective economice pentru României. Însă respectarea acestor criterii are atât efecte pozitive cât şi efecte negative asupra dezvoltării ţării. O rată redusă a inflaţiei şi o rată mică a dobânzii încurajează investiţiile cu efecte directe asupra PIB-ului, absorbţiei forţei de muncă, convergenţei salariilor şi creşterii nivelului de trai. Însă criteriile privind deficitul şi datoria publică au ca efect limitarea investiţiilor respectiv încetinirea creşterii economice cu efect direct asupra şanselor de recuperare a decalajelor dintre România şi ţările dezvoltate. Investiţiile publice nu se pot realiza decât în limita maximă a posibilităţilor bugetare la care se poate adăuga un procent din valoarea maximă de deficitului acceptat, la limită, întreaga valoare, adică 3%. Acest aspect influenţează negativ dezvoltarea economică, nivelul creşterilor salariale şi în final reducerea decalajelor dintre România şi ţările dezvoltate din UE, adică influenţeză negativ convergenţa reală. La rândul său convergenţa reală influenţează convergenţa nominală. Creşterea PIB-ului va conduce la creşterea neinflaţionistă a salariilor şi contribuţiilor care vor avea ca efect creşterea surselor bugetului general consolidat, reducerea datoriei publice şi, evident, a deficitului bugetar. Diferenţa de productivitate din sectorul de stat şi cel privat împreună cu tendinţele neuniforme de creştere şi devansare a salariilor în raport cu productivitatea muncii vor conduce la presiuni inflaţioniste şi, prin urmare, la creşterea inflaţiei potrivit efectului (B-S) Balassa-Samuelson . Astfel, potrivit acestui efect, convergenţa nominală şi realizarea unei convergenţe reale accelerate, nu pot fi maximizate simultan. Cel mult, se poate realiza o optimizare a acestora. Din cauză că, urmare a presiunilor inflaţioniste, generate de efectul B-S, se vor genera politici monetare restrictive care vor avea, ca o consecinţă negativă, efectul B-S. Şi cercul se reia. Sintetic, efectul Balassa – Samuelson spune: „orice creştere a productivităţii într-o ţară (PIB/loc.) generează o creştere a nivelului preţurilor (altfel spus, convergenţa nominală este imposibil de realizat în acelaşi timp cu convergenţa reală”
    De aceea, invocarea ca o condiţie imperativă şi a convergenţei reale alături de convergenţa nominală, în viziunea noastră, pare, cel puţin, o exagerare.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...