Statul ar trebui să cheltuie, mai întâi, peste 22 de miliarde de lei (circa 4,5 miliarde de euro) pentru a-și răscumpăra titlurile de stat din portofoliile fondurilor de pensii obligatorii administrate privat, potrivit lui Mișiu Negrițoiu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Abia apoi statul ar putea revinde titlurile respective și nu ar avea de câștigat din așa zisa naționalizare a fondurilor de pensii din Pilonul II, explică președintele ASF într-un comunicat al instituției, emis luni, 17 aprilie.
Din activele totale ale fondurilor de Pilon II de 31,5 miliarde lei (aproximativ 7 miliarde euro) la sfârșitul anului trecut, 65% sunt investite în titluri de stat, „adică finanţează deficitul bugetar”, spune Mișu Negrițoiu.
„Chiar dacă, în extremis, ar fi consolidate cu fondul de pensii de stat şi administrate public, aceste fonduri nu pot fi folosite decât prin valorificarea (vânzarea) activelor financiare pe care le au în portofoliu. Or, statul nu poate valorifica titlurile de stat, decât dacă le răscumpără, ceea ce ar însemna alocaţii bugetare echivalente, adică o majorare a deficitului bugetar. Nu merge!”, declară Mișu Negrițoiu, printr-un comunicat al ASF.
Singurul avantaj pentru stat ar fi că reduce nivelul datoriei publice cu valoarea titlurilor de stat deţinute de fonduri, „ceea ce este irelevant pentru România, unde datoria publică este de circa 40% din PIB. Acesta a fost însă un argument pentru alte ţări, care au procedat la transformarea administrării fondurilor din privat în public (ex. Polonia), întrucât aveau nevoie să reducă nivelul datoriei publice sub 60%, pentru a se încadra în criteriile prevăzute în tratatul de la maastricht al Uniunii Europene”, amintește președintele ASF.
Scenarii neterminate
Președintele ASF reia teoria potrivit căreia fondurile de pensii obligatorii administrate privat nu pot fi naționalizate, atâta doar că Guvernul și Parlamentul pot schimba „administrarea privată în administrare de stat, ceea ce nu înseamnă „naţionalizare”.
Terminologia folosită ascunde o capcană.
„Schimbarea administratorului nu afectează drepturile pe care cetăţenii le au în fondurile din Pilonul II. Poate să afecteze numai eventualele câştiguri suplimentare din randamente, având în vedere că fondurile administrate privat se plasează în active financiare purtătoare de dobânzi, cupoane sau câştiguri de capital, pe când fondurile administrate de stat nu sunt purtătoare de dobânzi”.
Șeful ASF nu explică nici ce se va întâmpla cu individualizarea conturilor și nici cum vor fi distribuite participanților câștigurile deja realizate, după înlocuirea administrării private cu una de stat.
Altfel, „odată transferate către fonduri în numele cetăţenilor români beneficiari, (alocațiile individuale pentru fonduri) devin active în proprietate privată şi ele nu mai pot fi retrase sau naţionalizate (confiscate), potrivit Constituţiei”, repetă Mișu Negrițoiu un argument teoretic infailibil, a cărei soliditate practică nu poate fi cunoscută decât atunci când este pusă la încercare.
Jocuri de culise
NN Pensii, care administrează fondul NN de pensii obligatorii administrate privat, şi-a anunţat, marţi, cei 300.000 de clienţi că, în ultimele săptămâni, au existat discuţii în spaţiul public privind o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private şi le-a recomandat să se informeze despre contextul pieţei.
În replică, ministrul de Finanțe, Viorel Ștefan, a negat vehement existența unui asemenea plan. Liderul partidului de guvernământ și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a lansat un atac dur la adresa NN Pensii, care este controlată de grupul olandez ING, făcând aluzie la un presupus comportament colonial.
Liviu Dragnea l-a acuzat pe Mișu Negrițoiu că ar fi la originea zvonurilor despre o naționalizare a fondurilor de pensii private obligatorii, și a amenințat cu destiturirea de către PArlament a întregii conduceri a ASF.
A doua zi, ASF a amendat NN Pensii pentru că şi-a avertizat investitorii despre posibilitatea naţionalizării pensiilor private, posibilitate care, de altfel, revine periodic pe agenda publică informală.
„Afirmaţia, apărută într-o declaraţie politică, potrivit căreia eu aş fi avut un interes să transmit „informaţii” şi să susţin participarea unei entităţi supravegheate în dezbaterea politică, este subiectivă şi contradictorie”, spune Mișu Negrițoiu în comunicatul ASF de luni.
Urmărește-ne pe Google News
