Misiunea FMI a încheiat joi o vizită de 7 zile în România în cadrul procesului anual de consultare în baza Articolului 4, după ce în ianuarie 2017 o delegație restrânsă a venit la București pentru un prim contact cu noua echipă guvernamentală.
Concluziile acestei vizite, care au fost transmise Guvernului și Administrației Prezidențiale, sunt fără echivoc: România ar trebui să schimbe trendul politicilor economice din ultimii ani, de la politici și măsuri axate pe stimularea puternică a consumului, către politici de susţinere a investiţiilor şi a structurii productive a economiei.
Cum în Ministerul de Finanțe se conturează soluția demarării discuțiilor cu FMI pentru încheierea unui nou acord de tip preventiv, în încercarea de a menține la niveluri rezonabile dobânda cu care se împrumută statul, este de așteptat ca Guvernul Grindeanu să înceapă să ia în considerare nu doar indicațiile de partid, ci și sfaturile instituției de la Washington.
De precizat că în România se află și misiunea Comisiei Europene, care derulează o evaluare post-program. Programul de asistenţă al balanţei de plăţi, acordul preventiv încheiat de România cu Comisia Europeană, a expirat pe data de 30 septembrie 2015, după ce acordul stand-by încheiat cu FMI a expirat în data de 26 septembrie 2015.
Programul și indicii despre concluziile vizitei
Delegaţia FMI condusă de șeful misiunii pentru România și Bulgaria, Reza Baqir, a sosit la București în urmă cu o săptămână și a avut întâlniri cu jumătate dintre membrii cabinetului Grindeanu, cu oficiali ai BNR, Consiliului fiscal, INS și lideri ai formațiunilor parlamentare.
Indicii despre concluziile vizitei sunt conținute de singurul comunicat oficial emis după o întâlnire cu un oficial al statului Român- Administrația Prezidențială, care a prezentat joi câteva detalii de la discuții:
Şeful misiunii FMI a subliniat necesitatea unor politici economice sănătoase, care să consolideze creşterea economică din ultimii ani a României, mai ales în contextul în care actualul cadru fiscal-bugetar prezintă o serie de riscuri şi vulnerabilități.
În cadrul întâlnirii, a fost prezentată nevoia de a regândi trendul politicilor economice din ultimii ani, de la politici și măsuri axate pe stimularea puternică a consumului, către politici de susţinere a investiţiilor şi a structurii productive a economiei României.
În acest sens, reprezentanții FMI au arătat că România are nevoie de creşterea performanțelor în absorbția fondurilor europene și îmbunătăţirea semnificativă a colectării veniturilor de către ANAF, dar și de asigurarea predictibilității şi susţinerea în continuare a luptei împotriva corupției, transmite comunicatul Președinției.
Finanțele caută un colac de salvare
Bugetul anului 2017 este construit pe cifre îndelung comentate în mediile de specialitate. Bugetul actual țintește o creștere economică de 5,2%, superioară previziunilor mult mai prudente emise de instituții precum Comisia Europeană, Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional sau bănci locale, care plasează creșterea PIB între 3,7% – 4,4%. Nivelul veniturilor la bugetul consolidat şi creşterea cheltuielilor raportate recent pentru luna ianuarie 2017 confirmând îngrijorările exprimate.
Oficialii Guvernului Grindeanu încearcă să țină situația sub control: premierul a chemat ANAF la consultări, în februarie, pentru a discuta măsuri menite să crească gradul de colectare a veniturilor, iar ministrul de Finanțe a anunțat că este pregătit să taie din cheltuieli în momentul în care va sesiza pericolul devierii de la ținta de deficit.
În ciuda acestor asigurări, în mediile de specialitate este conturată convingerea că România nu are cum să respecte limita de de deficit de 3% din PIB.
O variantă pentru asigurarea cash-flow-ului este cea a creditelor guvernamentale, însă dobânzile la aceste credite se află pe un trend ascendent. Cum un acord preventiv cu instituții financiare internaționale este de natură să mențină aceste dobânzi în limite acceptabile.
Evoluția sinuasă a relațiilor din istoria recentă
Precedentele consultări în baza Articolului 4 au fost derulate în mai 2016, când oficialii FMI au remarcat schimbarea de filosofie economică adusă de Guvernul Cioloș.
După vizită, în comunicatul oficial se anunța:
”România a făcut progrese semnificative în abordarea dezechilibrelor economice, iar politicile prudențiale, reducerea vulnerabilităților și deficitele fiscale și de cont curent s-au îmbunătățit. Problemele de guvernanță au fost tratate mai atent, iar România a făcut progrese, comparativ cu alte state, în materia combaterii corupției.”
(Citiți și: Cum s-a descurcat România fără Acord: Concluziile FMI și lunga listă de recomandări)
Programul de asistenţă financiară încheiat de Guvernul României cu FMI a expirat în septembrie 2015, fosta guvernare Ponta transmițând cu mult înainte semnale că nu mai dorește același tip de colaborare cu Fondul Monetar.
Acordul a fost încheiat fără succes din cauză că statul român a ratat angajamente importante- reformele structurale asumate prin acorduri, pe care statul român se angajase în scrisorile de intenție și la evaluări să le facă în paralel cu finanțările sau garanțiile obținute.
Un rol determinat în ”răcirea relațiilor” cu FMI l-a avut fostul ministru de Finanțe Teodorovici, care impulsionat de premierul Ponta a promovat în Parlament noul Cod Fiscal, care includea cunoscutele măsuri de relaxare fiscală, fără să informeze în legătură cu acțiunea delegația Fondului care se afla în acel moment în România.
Aflând din presă că Parlamentul votează un nou Cod fiscal și care sunt măsurile exacte de relaxare fiscală, delegația și-a întrerupt misiunea înainte dse termen și fără nicio declarație oficială.
Ulterior, premierul Ponta şi ministrul de Finanţe Teodorovici au dat semnale că ar dori continuarea relaţiei cu FMI “într-un cadru flexibil, după modelul Poloniei”, dar oficialii FMI au transmis public că “există serioase rezerve că România îndeplinește condițiile necesare pentru a beneficia de un acord de tip Flexible credit Line.”
Urmărește-ne pe Google News
