Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avut joi o primă discuție cu vice-președintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, principalele teme abordate fiind legate de situația bugetară a României, precum și de prioritățile strategice avute în vedere de către guvern pentru relansarea economică în perioada următoare, se arată într-un comunicat de presă.
Pe 30 decembrie 2020, Valdis Dombrovskis, vice-președinte executiv al Comisie Europene îi transmitea o scrisoare oficialului român prin care îl avertiza asupra situației precare a finanțelor publice, puternic dezechilibrate chiar și înainte de izbucnirea crizei sanitare.
“Am convenit cu vice-președintele Dombrovskis să avem un dialog permanent pe viitor și sper într-o colaborare deschisă și fructuoasă. Am discutat, printre altele, despre obiectivul nostru de promovare a unei strategii care să conducă la o consolidare fiscală într-o manieră sustenabilă, fără a afecta capacitatea României de a adopta măsuri menite să sprijine economia în această situație dificilă, generată de pandemia COVID-19, astfel încât în anul 2024 deficitul bugetar să ajungă sub nivelul de 3% din PIB. În mod cert, promovarea investițiilor rămâne un element prioritar (la nivelul anului 2020 – investițiile publice au reprezentat peste 5% din PIB), o importanță deosebită având utilizarea fondurilor europene. De asemenea, am subliniat vice-președintelui Valdis Dombrovskis faptul că vom monitoriza cu mare atenție proiectele, în special cele cu valoare mare și mai ales acolo unde execuția nu merge bine”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
La rândul său, vice-președintele Valdis Dombrovskis a apreciat deschiderea pentru dialog și menținerea acestuia atât la nivel tehnic, cât și politic, oferind susținere pentru angajamentul de reformă luat de Guvernul României.
În același timp, a precizat faptul că susține eforturile României de elaborare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind importanța alinierii acestuia la recomandările specifice de țară și cu necesitățile privind tranziția ecologică și digitală.
Aceasta este prima dintr-o serie de discuții programate între ministrul român de finanțe și comisarii europeni. Dialogul deschis între România și Comisia Europeană este cu atât mai important acum cu cât țara noastră se află în procedură de deficit excesiv de la începutul anului 2020, în urma derapajelor fiscale înregistrate în perioada 2017-2019. Conform calendarului, Comisia Europeană urmează să realizeze următoarea reevaluare a procedurii de deficit excesiv în primăvara acestui an.
Pe 30 decembrie 2020, Valdis Dombrovskis, vice-președinte executiv al Comisie Europene, îi transmitea noului ministrul al Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, o scrisoare de felicitare cu ocazia preluării mandatului. Chiar din al doilea paragraf, oficialul amintea de situația precară a finanțelor publice din România și despre nevoia corectării deficitului.
”Cu titlu prioritar, scopul acestei scrisori este de a reaminti punctul de vedere al Comisiei Europene cu privire la situația fiscală a României și de a vă informa cu privire la stadiul actual al proceselor noastre de supraveghere fiscală, în special în ceea ce privește procedura de deficit excesiv. Vă propunem să purtăm cât de curând un dialog cu privire la situația fiscală a României și viitorul buget pe 2021, un element-cheie în acest sens”, se arată în scrisoare.
CE a demarat procedura de deficit excesiv în martie 2020 (cu puțin timp înainte de izbucnirea pandemiei și suspendarea ulterioară a regulilor europene care impun o limită de deficit de 3% din PIB), ca urmare a depășirii țintei de deficit în 2019.
În scrisoarea transmisă de oficialul european se reiterează faptul că problema deficitului din acest an și din anii ce vor urma nu este rezultatul exclusiv al crizei sanitare. În plus, Valdis Dombrovskis avertizează că deși Comisia nu a luat nicio măsură în cadrul procedurii de deficit excesiv la evaluarea din toamna anului trecut, va propune măsuri în primăvara acestui an, dacă se vor dovedi necesare.
”Având în vedere gravitatea situației fiscale, vă încurajăm cu tărie să luați în considerare alte inițiative de politică fiscală încă din 2021, atât din punct de vedere al veniturilor, cât și al cheltuielilor. Aceste inițiative ar trebui, ca parte a unei strategii fiscale concertate pe termen mediu, să stabilească deficitul pe o traiectorie descendentă și să prevină o creștere bruscă a raportului datorie-PIB”, se mai arată în documentul citat.
