Uniunea Europeană are un plan ambiţios de creare a unei forţe navale care să combată traficanţii de fiinţe umane în Mediterana. Miniştrii de Externe ai statelor UE discută luni detaliile acestei misiuni fără precedent, care este rezultatul unor naufragii în Marea Mediterană în care şi-au pierdut viaţa mii de oameni de la începutul acestui an.
Misiunea ar trebui să înceapă în luna iunie şi presupune patrularea cu nave militare şi supravegherea aeriană a coastei Libiei, principalul punct de plecare spre Europa. Acţiunea a fost aprobată de miniştrii de Externe şi ai Apărării, o decizie militară rară a celor 28 de state membre, care preferă mai degrabă acţiuni politice şi financiare decât cooperare militară.
Însă planul riscă să rămână unul fără forţă dacă nu se obţine aprobarea ONU, adică o rezoluţie care să aprobe acţiunea militară împotriva traficanţilor.
UE vrea să poată indetifica, intercepta şi chiar distruge vasele traficanţilor în timp ce ele se află încă în apele teritoriale libiene, pentru a distruge “modelul de business” al acestora.
Însă nu se pune problema unei intervenţii a UE pe teritoriul libanez, a dat asigurări săptămâna trecută, Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene.
Forţa navală a UE va trebui să se confrunte cu traficanţii care sunt adesea înarmaţi şi care solicită bani migranţilor. Bruxelles-ul vrea să acţioneze treptat, întâi să colecteze informaţii despre traficanţi – iar SUA, NATO şi-a oferit sprijinul în acest sens – prin folosirea de radare, imagini prin satelit şi zboruri de recunoaştere.
Modelul misiunii din Mediterana este o altă acţiune a UE împotriva piraţilor somalezi, Operation Atalanta. Poate tocmai de aceea italienii au propus ca amiralul care a condus acea operaţiune să conducă şi misiunea din Marea Mediterana.
(Citiţi mai multe despre agenda UE privind migraţia:Comisia a adoptat sistemul de cote pentru migrație. Cota României)
5000 de migranţi au murit în ultimul an şi jumătate
5000 de migranţi, mulţi încercând să scape de efectele războiului civil din Siria, au murit în ultimul an şi jumătate încercând să ajungă din Africa de Nord în Europa, în bărci de pescuit suprapopulate.
Decizia de luni a miniştrilor de Externe urmează să fie validată de Consiliul European din luna iunie. Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Spania s-au angajat deja să pună la dispoziţie nave de război pentru această misiune.
Cartierul general al acesteia, numit EU Navfor Med, va fi în Roma şi va fi condusă de amiralul italian Enrico Credendino, potrivit AFP.
Tot mai multe state se opun deschis cotelor de migranţi
Misiunea este parte a agendei privind migraţia prezentată săptămâna trecută de Comisia Europeană. O agendă a cărei parte conbtroversată se referă la obligativitatea ca statele membresă accepte cote de migranţi.
Franţa este cea mai recentă ţară care şi-a declarat deschis opoziţia faţă de sistemul de cote-. Acestuia I se opun Marea Britanie, Ungaria, Polonia, Cehia, Estonia, Letonia şi Slovacia.
România se opune, de asemenea, sistemului de cote, însă nu o face deschis şi vocal. Ţara noastră ar trebui să preia – prin relocare din afara UE – peste 600 de migranţi.