Ministerul Economiei a cerut Guvernului rectificarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul trecut pentru aproape 50 de companii, inclusiv cu creşteri de costuri, potrivit unui document prezentat duminică de Mediafax.
Ministerul condus de Ion Ariton a reclamat că Ministerul Finanțelor Publice nu au avizat solicitarea, deşi legea nu împiedică modificarea acestor bugete după 31 decembrie 2011.
Solicitarea de revizuire a bugetelor, cu impact atât asupra veniturilor, cât şi a cheltuielilor companiilor, a fost argumentată de minister prin creşterea câştigului mediu pe economie, redimensionarea activităţii, diminuarea sumelor alocate de la buget pentru subvenţii, creşterea numărului de angajaţi în unele unităţi, cu avertismentul că în unele cazuri, precum la filialele Romarm, neaprobarea acestor bugete ar avea „grave consecinţe economice şi sociale”, relevă documentul.
Pe lista companiilor cu bugete rectificate au fost incluse Şantierul Naval Mangalia, Electrica, Nuclearelectrica, Romarm, Romaero, Termoelectrica, Conpet, SC Băiţa, Conversmin, complexurile enregetice Turceni, Rovinari şi Craiova, SN Lignitului Oltenia, Societatea Naţională a Sării, Compania Naţională a Uraniului şi filialele OPCOM, Teletrans, Formenerg, Smart, Electrocentrale Galaţi, Hidroserv Curtea de Argeş, Hidroserv Porţile de Fier, Hidroserv Râmnicu Vâlcea, Hidroserv Sebeş, Hidroserv Haţeg, Hidroserv Cluj, Hidroserv Bistriţa, Hidroserv Slatina, Electrica Muntenia Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Sud şi Electrica Furnizare.
Pe această listă se mai află filiale ale companiei Romarm, respectiv Tohan Zărneşti, Carfil Braşov, UM Cugir, Fabrica de Arme Cugir, UM Plopeni, Uzina Automecanică Moreni, Metrom Braşov, UM Mija, UM Bucureşti, UPS Dragomireşti, FP Fagaraş, Electromecanica Ploieşti, Arsenal Reşiţa, UM Sadu şi Pirochim Victoria.
Documentul citat include şi explicaţii punctuale privind necesitatea rectificării bugetelor pentru unele dintre companii:
- Romarm – sunt invocate influenţe ca urmare a creşterii câştigului mediu pe economie şi a reanalizării obiectivelor de investiţii aprobate, care au condus la actualizarea transferurilor pentru personalul din industria de apărare şi la modificarea alocaţiilor de capital pentru investiţii, dar şi ca efect al creşterii numărului de personal la filiale.
- SNLO şi complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova – invocată creşterea cantităţii de energie solicitată de Dispeceratul Energetic Naţional şi minister din cauza regimului hidrologic deficitar şi a stării de forţă majoră în sectorul energetic, în timp ce pentru Conpet este evocată necesitatea procesului de restructurare, cu influenţe în costuri.
- Electrica – sunt prezentate influenţe în venituri şi costuri ca urmare a creşterii cantităţilor de energie electrică vândute şi a redimensionării structurii cheltuielilor conform evoluţiei economice.
- Şantierul Naval Mangalia – influențe la venituri și costuri legate de comenzile primite pentru dezmembrarea unor nave pentru care există termene limită prevăzute în contracte.
- Nuclearelectrica – rectificarea bugetului este argumentată prin diminuarea fondurilor bugetare destinate achiziţiei de apă grea.
Ministerul Economiei reclamă totodată că a primit târziu avizul Ministerului Muncii pentru modificarea bugetelor, în timp ce Ministerul Finanţelor a returnat proiectele fără să le aprobe, dar şi fără să indice temeiul legal în baza căruia acestea nu pot fi acceptate.
La sfârşitul anului trecut, preşedintele Băsescu a anunţat că premierul Emil Boc a respins cerererile de rectificări bugetare ale marilor companii de stat, el precizând că speră ca şeful Guvernului să facă şi „pasul următor”, adică „să-i dea afară” pe managerii care nu au respectat parametrii bugetari.
Urmărește-ne pe Google News
