fbpx

Analiză

Țara fermelor țărănești, pe ultimele locuri la agricultura Bio. Piedicile și potențialul

Cel mai mare număr de ferme (cele mai multe familiale) din UE se află în România (circa 3,5 milioane), dar acest lucru nu pare să… Mai mult

22.04.2021

Europa

Harta sumbră a unei probleme amânate la infinit: Infrastructura CFR

Anul 2021, declarat de UE Anul transportului feroviar, dă startul în Europa unor investiții de amploare ce ar trebui să aibă ca efect transferarea, până… Mai mult

22.04.2021

La obiect

Ocuparea a păstrat anul trecut ținta stabilită prin strategia Europa 2020. Problemele, la tineret şi la vârsta a treia

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20 – 64 de ani s-a menținut anul trecut la 70,8%, potrivit datelor comunicate de INS. Valoarea… Mai mult

21.04.2021

Europa

Criza cipurilor: VW & Toyota vs. Apple – sau de la erorile de calibrare a cererii la creșterea bruscă a comunicațiilor

Grupul Volkswagen a emis la începutul acestei săptămâni cel mai recent avertisment privind efectele crizei cip-urilor, care ar putea duce la probleme de producție a… Mai mult

21.04.2021

Mihai Răzvan Ungureanu – premierul desemnat să formeze viitorul cabinet. Procedura. Ce obligaţii şi promisiuni moşteneşte

de Razvan Diaconu 6.2.2012

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni seară, numele premierului desemnat, după consultările pe care le-a avut la Cotroceni cu liderii partidelor parlamentare, la 10 ore după ce Emil Boc a depus mandatul cabinetului său.

Actualul şef al Serviciului de Informaţii Externe a fost nominalizat de preşedinte să-şi negocieze majoritatea parlamentară şi să formeze viitorul cabinet.

Mihai Răzvan Ungureanu a fost ministru de Externe în guvernul Tăriceanu, în ultimii doi ani de preaderare la Uniunea Europeană. A fost nevoit să demisioneze în februarie 2007, în urma unei controverse cauzate de arestarea unor muncitori români în Irak. Tăriceanu i-a reproşat atunci lui Ungureanu că a informat numai preşedinţia României despre situaţia muncitorilor, iar el, în calitate de premier, a aflat din presă acele informaţii.

Ulterior, a fost numit ca şef al Serviciului de Informaţii Externe şi validat de către Parlament în decembrie 2007.

A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii A.I. Cuza din Iaşi, este conferenţiar doctor.

Nominalizarea lui Răzvan Ungureanu are şi o dimensiune politică pe termen mediu: în cazul că premierul desemnat va trece prin parlament, ea înseamnă revenirea fostului ministru de externe în prim-planul politic, şi există analişti care văd în Ungureanu un puternic candidat la viitoarele alegeri prezidenaţiale.

Ungureanu: Prioritatea mea e stabilitatea economică şi politică

Mihai Răzvan Ungureanu a spus în scurta sa alocuţiune că prioritatea sa este stabilitatea economică şi politică a ţării.

El a declarat în acest sens că marţi dimineaţă va începe consultările cu partidele din actuala coaliţie de guvernare, pentru a pune la punct un program de guvernare şi pentru a-şi face cabinetul. “Opţiunile mele ideologice au fost întotdeauna de dreapta” – a spus Ungureanu.

Premierul desemnat a spus că va avea consultări şi cu opoziţia, pe problemele care ţin de interesul naţional şi de deciziile stategice pe care viitorul guvern la vrebui să le ia.

Procedura

După desemnarea de către prețedintele Traian Băsescu, premierul desemnat Mihai Răzvan Ungureanu va trebui să se prezinte în fața Parlamentului cu un cabinet și cu un program de guvernare în termen de 10 zile, conform Constituției

Pentru a obține învestitura din partea Parlamentului, premierul, cabinetul și programul de guvernare trebuie să primească votul pozitiv de la cel puțin jumătate plus unul din totalșul senatorilor și deputaților, în ședință comună de plen.

Dacă guvernul este respins, președintele Băsescu trebuie să desemneze un nou premier.

Dacă, în maximum 60 de zile de la demisia lui Emil Boc din fruntea Guvernului, și al doilea premier desemnat va fi respins de Parlament, șeful statului dizolvă Legislativul, declanșându-se alegerile anticipate parlamentare.

Între timp, funcționarea guvernării este asigurată de premierul interimar – Cătălin Predoiu, care însă poate ocupa funcția doar 45 de zile, conform Constituției.

Ce obligaţii oficiale şi promisiuni de îndeplinit moşteneşte noul guvern

1. Absorbția fondurilor europene. Creșterea economică a României depinde în mare măsură de absorbția fondurilor europene. La cinci ani de la aderarea la UE, România a ajuns o cotă de 5,5% de abrobție a fondurilor structurale și de coeziune pe care le are la dispoziție în exercițiul bugetar 2007-2013. Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, dădea luni ca exemplu Polonia, care a sistat programele de investiții din bugetul de stat, acolo unde se puteau atrage fonduri UE, pentru a obliga autoritățile să acceseze banii europeni. La rândul său, duminică, șeful delegației FMI la București, Jeffrey Franks, arăta că Progranul Național pentru Dezvoltarea Infrastructurii (PNDI), de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, derulat pe bani de la bugetul de stat, ar putea crea probleme, dacă i se vor aloca bani peste limitările actualei ținte de deficit, de 1,9%, pe anul 2012.

2. Continuarea acordului cu FMI, CE și BM. Pe fondul crizei internaționale, Comisia Europeană, precum și cancelariile statelor membre au apreciat România pentru faptul că a aplicat măsurile cerute în acordurile cu FMI, CE și Banca Mondială, care au mai liniștit piețele financiare în privința României. Aceasta presupune păstrarea unui deficit de 1,9%, reforme şi găsirea surselor pentru o creştere de circa 2% faţă de anul 2011. Deciziile au însă costuri politice pentru orice guvern care le aplică.

3. Reforma companiilor de stat și instituțiilor publice. În cadrul acordurilor internaționale, Guvernul Boc a făcut disponibilizări masive în instituțiile și companiile de stat, a redus salariile din sectorul bugetar. Ceea ce nu a făcut în cei peste 1 an și jumătate de austeritate este să reformeze instituțiile publice și companiile de stat, să elimine clientela politică din funcii, să eficientizeze managementul, să impunăm profesioniști în funcții de conducere.

4. Privatizările. Până la alegerile parlamentare la termen din noiembrie 2012, în baza acordului cu FMI Guvernul trebuie să privatizeze: 20% din TAROM, 10% din Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Tarom, 15% din Romgaz, Transgaz, Transelectrica, pachet majoritar de acțiuni la Oltchim, de la complezele energetice Turceni, Rovinari, Craiova, Mintia, Paroșeni etc.

5. Organizarea alegerilor. Una dintre cele mai importante sarcini ale noului prim-ministru va fi delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerile parlamentare, precum și organizarea efectivă a alegerilor locale și parlamentare de anul acesta.

6. MCV și Schengen. Deși șansele de ridicare a Mecanismului de Cooperare și Verificare pe justiție sunt reduse, viitorul premier are oricum o misiune dificilă în susținerea eforturilor pentru ca România să obțină evaluări pozitive privind justiția. Implementarea codurilor juridice va fi, mai departe, o sarcină a noului Guvern. De asemenea, demersurile diplomatice pentru aderarea României la zona Schengen în anul 2012 vor trebui susținute, în condițiile în care Olanda nu dă semne de revenire asupra deciziei sale de a respinge România.

7. Reforma în sănătate. Indiferent dacă premierul va fi tehnocrat sau politician, Guvernul său va fi unul de serviciu, care să guverneze până la alegerile parlamentare. Din acest motiv, sunt slabe șanse ca un astfel de guvern să mai facă demersuri pentru adoptarea noii legi a sănătății, însă va trebui să continue reforma începută în sistem: definitivarea co-plății la serviciile medicale de stat, introducerea cardurilor electronice pentru serviciile de sănătate, eliminarea a noi paturi de spital, după cum a cerut FMI, la cea mai recentă evaluare.

Promisiuni moştenite de la cabinetul Boc

1. Reducerea CAS. Fostul premier Emil Boc a promis, încă de anul trecut, reducerea contribuțiilor la asigurările sociale cu până la 3 puncte procentuale, pe partea angajatorilor, însă nu a reușit să o opereze.

2. Majorarea salariilor bugetarilor și a pensiilor. Potrivit Legii pensiilor, adoptate prin angajarea răspnderii Guvernului, toate pensiile din România trebuia să fi crescut cu rata inflației și cu jumătate din creșterea salariului mediu pe economie. De asemenea, în 2010, când a tăiat cu 25% salariile bugetarilor, Guvernul susținea că măsura este temporară și se aplică până la finalul anului 2010, însă s-a aplicat parțial până în prezent. În bugetul pe anul 2012, Guvernul s-a angajat să analizeze din trimestrul II o eventuală majorare a salariilor bugetarilor și a pensiilor, dacă o va permite creșterea economică.

3. Taxarea averilor mari. UNPR a introdus în programul de guvernare al guvernului demisionar taxarea averilor de peste 450.000 de euro cu 1% pe an, timp de 3 ani. Măsura nu a mai fost susținută în parlament de coaliția de guvernare, însă UNPR a subliniat că în noul program de guvernare, al viitorului guvern, va insista pentru acest proiect.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.2.2012

2 comentarii

  1. dimitrie adrian
    7.2.2012, 5:35 am

    “Opţiunile mele ideologice au fost întotdeauna de dreapta” – a spus Ungureanu.
    Aceasta afirmatie ar trebui sa o tratam cu o anumita rezerva tinand cont ca totusi omul a avut o perioada in care a fost membru supleant in CC al UTC.

    Corect, va fi un guvern de serviciu, pus doar sa acopere “golul” pana in toamna.

  2. Adi
    10.2.2012, 2:24 pm

    Nu stiu de ce, dar pare o miscare strategica din partea presedintelui. Oare de ce am impresia ca vor cadea capete mari in viitor? Seful serviciilor secrete, este cel care cunoaste cam toate urmaririle efectuate pe timpul ocuparii postului. Acum ca sef de guvern….e posibil sa scoata la iveala ”cateva” dosare de supravegheri efectuate…sau le va folosi drept santaj?:)))))))

Lăsați un comentariu


Europa

Cum pregătește Viktor Orban partidul Fidesz pentru opoziție: a păstra puterea chiar când ai pierdut alegerile

Razvan Diaconu

Cu doar un an până la ceea ce azi par să fie alegeri strânse în Ungaria, guvernul lui Viktor Orban ”externalizează” putere de decizie și… Mai mult

Europa

Universitatea Harvard le cere studenților să vină vaccinați anti-Covid, la toamnă 

Iulian Soare

„Pentru a atinge nivelurile ridicate de vaccinare necesare pentru a ne proteja comunitatea, Harvard va cere ca toţi studenţii care vor fi în campus în… Mai mult

Stiri

Concursul pentru conducerea caselor județene de sănătate – 24 de concurenți ocupă deja interimar funcția

Vladimir Ionescu

Un număr de 60 de candidați au susținut joi, la Spitalul Universitar de Urgență din București, proba scrisă a concursului pentru ocuparea posturilor de director… Mai mult

Europa

Insula Jersey amenințată de blocada pescarilor francezi nemulțumiți de reglementările post-Brexit

Iulian Soare

Două nave de patrulare au fost trimise de guvernul Marii Britanii în apropierea insulei Jersey situată în Canalul Mânecii, acolo unde unde s-au adunat 80… Mai mult

Europa

Vizită a lui Blinken la Kiev – SUA își reafirmă sprijinul faţă de suveranitatea şi integritatea Ucrainei

Iulian Soare

Secretarul american de stat Antony Blinken reafirmă sprijinul Washingtonului faţă de Ucraina, aflată de şapte ani într-un război cu separatiştii proruşi din estul țării şi… Mai mult

Europa

Summit G7 – Chinei i se cere să respecte drepturile omului. Beijing denunță un ”amestec grosolan” în treburile interne

Razvan Diaconu

Miniştrii de Externe ai Celor Şapte – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – îndeamnă Beijingul, într-un comunciat comun, în urma… Mai mult

Stiri

Racheta reutilizabilă Starship a lui Elon Musk, prima aterizare reușită

Adrian N Ionescu

SpaceX a înregistrat prima aterizare de succes al prototipului rachetei reutilizabile Starship, după ce alte patru testări anterioare s-au soldat cu explozii. Succesul marchează o… Mai mult