Mihai Răzvan Ungureanu – premierul desemnat să formeze viitorul cabinet. Procedura. Ce obligaţii şi promisiuni moşteneşte

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni seară, numele premierului desemnat, după consultările pe care le-a avut la Cotroceni cu liderii partidelor parlamentare, la 10 ore după ce Emil Boc a depus mandatul cabinetului său.

Actualul şef al Serviciului de Informaţii Externe a fost nominalizat de preşedinte să-şi negocieze majoritatea parlamentară şi să formeze viitorul cabinet.

Mihai Răzvan Ungureanu a fost ministru de Externe în guvernul Tăriceanu, în ultimii doi ani de preaderare la Uniunea Europeană. A fost nevoit să demisioneze în februarie 2007, în urma unei controverse cauzate de arestarea unor muncitori români în Irak. Tăriceanu i-a reproşat atunci lui Ungureanu că a informat numai preşedinţia României despre situaţia muncitorilor, iar el, în calitate de premier, a aflat din presă acele informaţii.

Ulterior, a fost numit ca şef al Serviciului de Informaţii Externe şi validat de către Parlament în decembrie 2007.

A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii A.I. Cuza din Iaşi, este conferenţiar doctor.

Nominalizarea lui Răzvan Ungureanu are şi o dimensiune politică pe termen mediu: în cazul că premierul desemnat va trece prin parlament, ea înseamnă revenirea fostului ministru de externe în prim-planul politic, şi există analişti care văd în Ungureanu un puternic candidat la viitoarele alegeri prezidenaţiale.

Ungureanu: Prioritatea mea e stabilitatea economică şi politică

Mihai Răzvan Ungureanu a spus în scurta sa alocuţiune că prioritatea sa este stabilitatea economică şi politică a ţării.

El a declarat în acest sens că marţi dimineaţă va începe consultările cu partidele din actuala coaliţie de guvernare, pentru a pune la punct un program de guvernare şi pentru a-şi face cabinetul. „Opţiunile mele ideologice au fost întotdeauna de dreapta” – a spus Ungureanu.

Premierul desemnat a spus că va avea consultări şi cu opoziţia, pe problemele care ţin de interesul naţional şi de deciziile stategice pe care viitorul guvern la vrebui să le ia.

Procedura

După desemnarea de către prețedintele Traian Băsescu, premierul desemnat Mihai Răzvan Ungureanu va trebui să se prezinte în fața Parlamentului cu un cabinet și cu un program de guvernare în termen de 10 zile, conform Constituției

Pentru a obține învestitura din partea Parlamentului, premierul, cabinetul și programul de guvernare trebuie să primească votul pozitiv de la cel puțin jumătate plus unul din totalșul senatorilor și deputaților, în ședință comună de plen.

Dacă guvernul este respins, președintele Băsescu trebuie să desemneze un nou premier.

Dacă, în maximum 60 de zile de la demisia lui Emil Boc din fruntea Guvernului, și al doilea premier desemnat va fi respins de Parlament, șeful statului dizolvă Legislativul, declanșându-se alegerile anticipate parlamentare.

Între timp, funcționarea guvernării este asigurată de premierul interimar – Cătălin Predoiu, care însă poate ocupa funcția doar 45 de zile, conform Constituției.

Ce obligaţii oficiale şi promisiuni de îndeplinit moşteneşte noul guvern

1. Absorbția fondurilor europene. Creșterea economică a României depinde în mare măsură de absorbția fondurilor europene. La cinci ani de la aderarea la UE, România a ajuns o cotă de 5,5% de abrobție a fondurilor structurale și de coeziune pe care le are la dispoziție în exercițiul bugetar 2007-2013. Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, dădea luni ca exemplu Polonia, care a sistat programele de investiții din bugetul de stat, acolo unde se puteau atrage fonduri UE, pentru a obliga autoritățile să acceseze banii europeni. La rândul său, duminică, șeful delegației FMI la București, Jeffrey Franks, arăta că Progranul Național pentru Dezvoltarea Infrastructurii (PNDI), de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, derulat pe bani de la bugetul de stat, ar putea crea probleme, dacă i se vor aloca bani peste limitările actualei ținte de deficit, de 1,9%, pe anul 2012.

2. Continuarea acordului cu FMI, CE și BM. Pe fondul crizei internaționale, Comisia Europeană, precum și cancelariile statelor membre au apreciat România pentru faptul că a aplicat măsurile cerute în acordurile cu FMI, CE și Banca Mondială, care au mai liniștit piețele financiare în privința României. Aceasta presupune păstrarea unui deficit de 1,9%, reforme şi găsirea surselor pentru o creştere de circa 2% faţă de anul 2011. Deciziile au însă costuri politice pentru orice guvern care le aplică.

3. Reforma companiilor de stat și instituțiilor publice. În cadrul acordurilor internaționale, Guvernul Boc a făcut disponibilizări masive în instituțiile și companiile de stat, a redus salariile din sectorul bugetar. Ceea ce nu a făcut în cei peste 1 an și jumătate de austeritate este să reformeze instituțiile publice și companiile de stat, să elimine clientela politică din funcii, să eficientizeze managementul, să impunăm profesioniști în funcții de conducere.

4. Privatizările. Până la alegerile parlamentare la termen din noiembrie 2012, în baza acordului cu FMI Guvernul trebuie să privatizeze: 20% din TAROM, 10% din Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Tarom, 15% din Romgaz, Transgaz, Transelectrica, pachet majoritar de acțiuni la Oltchim, de la complezele energetice Turceni, Rovinari, Craiova, Mintia, Paroșeni etc.

5. Organizarea alegerilor. Una dintre cele mai importante sarcini ale noului prim-ministru va fi delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerile parlamentare, precum și organizarea efectivă a alegerilor locale și parlamentare de anul acesta.

6. MCV și Schengen. Deși șansele de ridicare a Mecanismului de Cooperare și Verificare pe justiție sunt reduse, viitorul premier are oricum o misiune dificilă în susținerea eforturilor pentru ca România să obțină evaluări pozitive privind justiția. Implementarea codurilor juridice va fi, mai departe, o sarcină a noului Guvern. De asemenea, demersurile diplomatice pentru aderarea României la zona Schengen în anul 2012 vor trebui susținute, în condițiile în care Olanda nu dă semne de revenire asupra deciziei sale de a respinge România.

7. Reforma în sănătate. Indiferent dacă premierul va fi tehnocrat sau politician, Guvernul său va fi unul de serviciu, care să guverneze până la alegerile parlamentare. Din acest motiv, sunt slabe șanse ca un astfel de guvern să mai facă demersuri pentru adoptarea noii legi a sănătății, însă va trebui să continue reforma începută în sistem: definitivarea co-plății la serviciile medicale de stat, introducerea cardurilor electronice pentru serviciile de sănătate, eliminarea a noi paturi de spital, după cum a cerut FMI, la cea mai recentă evaluare.

Promisiuni moştenite de la cabinetul Boc

1. Reducerea CAS. Fostul premier Emil Boc a promis, încă de anul trecut, reducerea contribuțiilor la asigurările sociale cu până la 3 puncte procentuale, pe partea angajatorilor, însă nu a reușit să o opereze.

2. Majorarea salariilor bugetarilor și a pensiilor. Potrivit Legii pensiilor, adoptate prin angajarea răspnderii Guvernului, toate pensiile din România trebuia să fi crescut cu rata inflației și cu jumătate din creșterea salariului mediu pe economie. De asemenea, în 2010, când a tăiat cu 25% salariile bugetarilor, Guvernul susținea că măsura este temporară și se aplică până la finalul anului 2010, însă s-a aplicat parțial până în prezent. În bugetul pe anul 2012, Guvernul s-a angajat să analizeze din trimestrul II o eventuală majorare a salariilor bugetarilor și a pensiilor, dacă o va permite creșterea economică.

3. Taxarea averilor mari. UNPR a introdus în programul de guvernare al guvernului demisionar taxarea averilor de peste 450.000 de euro cu 1% pe an, timp de 3 ani. Măsura nu a mai fost susținută în parlament de coaliția de guvernare, însă UNPR a subliniat că în noul program de guvernare, al viitorului guvern, va insista pentru acest proiect.