Rezultatul referendumul din Macedonia desfășurat duminică – o consultare populară pentru aprobarea schimbării numelui în ”Macedonia de Nord”- dă naștere la o puternică controversă politică: peste 81% dintre cei care s-au prezentat la urne au aprobat noua denumire a statului, dar participarea a fost extrem de slabă, de aproximativ 30%.
Referendum este consultativ, iar rezultatul ar trebui să fie validat de votul a două treimi din deputaţi, o majoritate de care însă nu dispune premierul social-democratul Zoran Zaev şi aliaţii săi din partidele albaneze.
„Peste 90% din voturi sunt pentru DA, deci este rândul Parlamentului să confirme voinţa majorităţii”, a declarat premierul Zoran Zaev.
Preşedintele partidului de opoziție, VMRO-DPMNE (dreapta), Hristijan Mickoski, are însă o opinie contrară: „Guvernul şi-a pierdut legitimitatea. Am avut un referendum care este un eşec profund”, a spus el într-o conferinţă de presă organizată duminică seara.
Pentru ca referendumul să fie validat de Parlament, puterea are nevoie de votul a mai mult de zece deputaţi ai opoziţiei de dreapta ca să atingă majoritatea de două treimi.
Potrivit ultimelor rezultate anunţate oficial şi unei numărători efectuate cu o jumătate de oră înainte de închiderea secţiilor de votare, aproximativ două treimi dintre alegători nu s-au prezentat la urne.
După numărarea a 80% din buletinele de vot, DA a obţinut 91,2% din sufragii, iar NU 5,86%.
La putere până în 2017, partidul de dreapta al lui Hristijan Mickoski a fost divizat în timpul campaniei, iar la referendum președintele formațiunii a anunțat că nu participă, dar mai mulţi parlamentari ai formațiunii, inclusiv vicepreşedintele Mitko Jancev, au venit la vot.
Premierul Zoran Zaev a avertizat că, dacă nu va reuşi să obţină majoritatea necesară în Parlament, va convoca alegeri anticipate, scrie Agerpres.
Uniunea Europeană a îndemnat toate părţile „să respecte” rezultatele referendumului. „Aştept din partea tuturor liderilor politici să respecte această decizie şi să meargă înainte, dând dovadă de responsabilitate şi unitate dincolo de diviziunile politice, iar aceasta în interesul ţării”, a declarat comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn, într-un comunicat.
