Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

Lucian Croitoru / Paradoxul românesc (The Romanian Conundrum *1)

de Lucian Croitoru 19.6.2015

lucian-croitoru-Una dintre evoluțiile surprinzătoare în România a fost accelerarea creșterii economice după ce deficitul de cont curent (economisiri minus investiții) s-a prăbușit de la 4,5 la sută din PIB în 2012 la 0,8 la sută din PIB în 2013 și a continuat să se reducă la 0,4 la sută din PIB în 2014. De obicei este invers: accelerarea creșterii economice coincide cu creșterea deficitului de economisiri.

Nimeni nu a răspuns convingător din perspectiva economisiri-investiții la întrebarea de ce accelerarea creșterii economice a coincis cu stabilizarea la niveluri scăzute ale deficitului de cont curent[2]. De răspunsul la această întrebare depind răspunsurile la multe alte întrebări, inclusiv la întrebarea dacă în România există loc pentru reduceri viitoare ale ratei de politică monetară.

În acest articol, mai întâi voi oferi o posibilă explicație pentru reducerea abruptă a deficitului de cont curent și apoi voi arăta că un eventual surplus de cont curent ar face posibilă reducerea în continuare a ratei dobânzii de politică monetară.

  1. De ce s-a redus deficitul contului curent

Într-un studiu recent am susținut ipoteza că țările lumii se află într-un proces de punere în secundaritate față de SUA în ceea ce privește poziția de exportator net/importator net de capital financiar (Croitoru, 2015). Procesul de punere în secundaritate este condus de fiecare agent economic care decide că este mai prudent să aibă excedent de economisiri în eventualitatea unei crize[3]. În această eventualitate, un excedent de economisiri ar reduce costurile generate de ieșiri rapide de capitaluri, deprecierea monedei, scăderea abruptă a prețurilor activelor interne, slăbirea sistemului bancar și scăderea cererii interne.

Procesul explică bine de ce excedentul global de economisiri este generat în tot mai multe țări, în timp ce partea covârșitoare a deficitului global de economisiri se situează în SUA, care are capacitatea de a gestiona costurile menționate mult mai bine[4].

Acest proces este evidențiat de datele din Fig.1, unde se vede că fiecare criză a adăugat în general un număr mai mare de noi țări (zone) la grupul de țări cu excedent de economisiri, comparativ cu numărul de țări cu deficit de economisiri (criza datoriilor din America Latină (1982), recesiunea globală (1991), criza asiatică (1997), criza braziliană (1999), criza argentiniană (2002) și Marea Recesiune (2008).

figura 1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Țările est-europene nu au intrat în acest grup niciodată după 1990, dar după criza din 2008 și-au redus masiv deficitele de cont curent. România nu a făcut excepție și nu este exclus ca, în urma crizei din 2008, mulți agenți economici să fi decis să adopte politica excedentului de economisiri. Sectorul privat a avut deja excedent de cont curent în întreaga perioadă 2009-2014, cu excepția anului 2012. În schimb, sectorul bugetar a avut deficit, dar acesta s-a îngustat treptat și dacă în 2014 guvernul nu ar fi fost cheltuiți bani în contul anului 2015, ar fi apărut un surplus și în sectorul guvernamental.

Dacă ipoteza punerii în secundaritate este corectă și România se îndreaptă către un excedent de economisiri, aceasta ar avea implicații deosebite în multe privințe. În esență, aceste implicații derivă din faptul că un deficit de cont curent permite absorbției (cererii) interne să crească fără a crea presiuni inflaționiste severe, iar un surplus permite creșterea cererii agregate atunci când cererea internă este slabă. Cu alte cuvinte, în acest din urmă caz, producția crește pe seama exporturilor, adică pe seama cererii externe.

  1. Implicații pentru politica monetară

Una dintre implicațiile trecerii la un excedent de economisiri este reducerea ratei naturale a dobânzii. Mutatis mutandis, prăbușirea deficitului de cont curent în România în apropierea lui zero s-a reflectat în reducerea ratei naturale a dobânzii. Reducerea rapidă a deficitului de economisiri sugerează că și rata naturală s-a redus rapid.

În plus, inflația a urmat o pantă descendentă, reflectând în bună măsură scăderea anticipațiilor inflaționiste. Astfel, a devenit necesar ca BNR să reducă rata dobânzii de la 5,25 la sută în decembrie 2012 la 1,75 la sută în mai 2015. Se știe că rata naturală nu este observabilă, ci se estimează econometric, ceea ce face ca mărimea ei să fie foarte incertă. Astfel, este posibil ca în anii 2013, 2014 și 2015, prăbușirea deficitului de cont curent, reducerea ratei dobânzii de politică monetară și gestionarea lichidității să fi avut ca rezultat plasarea ratei dobânzii de pe piața monetară sub nivelul ratei naturale.

Această evoluție ar explica de ce în ultimii trei ani rata de creștere economică a fost mai mare ca rata potențială de creștere, deschizând prespectiva închiderii actualului gap negativ al producției, poate chiar în 2015

Aceste evoluții și situația cererii în țările dezvoltate au creat/vor crea două constrângeri pentru politica monetară din România: pe de o parte, atât timp cât ratele de politică monetară rămân scăzute în țările dezvoltate, în special în zona euro, BNR are nevoie să reducă rata dobânzii de politică monetară, pentru a evita aprecierea leului în raport cu nivelul de echilibru.

Pe de altă parte, atât timp cât rata actuală de creștere a PIB este mai mare ca cea potențială, conducând la un gap pozitiv al PIB, BNR va avea nevoie să crească rata dobânzii pentru a ține inflația la țintă, probabil începând din 2016. Această dilemă înseamnă, de facto, pierderea instrumentului de politică monetară.

BNR s-a confruntat cu o astfel de dilemă în perioada 2006-2008. Atunci, pe de o parte era nevoie de o creștere a ratei dobânzii pentru a tempera anticipațiile inflaționiste relativ înalte, iar pe de altă parte era nevoie de o reducere a ratei dobânzii pentru a tempera intrările de capitaluri, care, în timp ce apreciau moneda alimentau, totuși, anticipațiile inflaționiste. (Popa et al., 2009; Croitoru, 2014).

Totuși, de data aceasta, ceva ar putea fi schimbat. O eventuală trecere a contului curent pe surplus (excedent de economisiri) ar putea scuti politica monetară de o astfel de dilemă și, implicit, de pierderea ratei dobânzii ca instrument de politică. La momentul apariției sale, excedentul de economisiri ar reduce rata naturală a dobânzii comparativ cu nivelul din prezent.

Dacă noul nivel al ratei naturale ar fi mai mic decât rata actuală a dobânzii, atunci creșterea economică ar fi frânată, făcând posibil ca rata de creștere a PIB să scadă sub cea potențială. În acest caz, nu numai că inflația nu s-ar mai accelera, dar BNR ar trebui să reducă rata dobânzii pentru a menține rata de creștere la potențial. Astfel, apariția unui surplus ar crea condițiile ca BNR să continue să reducă rata dobânzii, pentru a evita aprecierea leului peste nivelul de echilibru, fără a supraîncălzi economia.

Dar va avea România un surplus de cont curent în 2015? Este posibil, dar nu știm cât este de probabil. Ce știm este că apariția unui surplus de cont curent era mult mai probabilă înainte de reducerea TVA. Dar, așa cum nimeni nu s-a așteptat ca deficitul de cont curent să se prăbușească în 2013, tot așa de improbabilă ar putea fi pentru unii apariția unui surplus de cont curent în curând.

Poate că prăbușirea din 2013 este un prim pas spre confirmarea ipotezei punerii în secundaritate la care m-am referit mai sus. Dacă ipoteza e corectă, cel de-al doilea pas, și anume apariția excedentului de economisiri, va urma, mai degrabă mai curând decât mai târziu.

[1] Acest articol se bazează pe studiul prezentat în Croitoru (2015) și este o variantă cu accent pe politica monetară a concluziilor prezentate în acel studiu.

[2] Există însă o argumentare solidă a modificărilor structurale care au permis reducerea deficitului de cont curent în Iorga (2014). Având în vedere că se bazează pe modificări structurale profunde, ajustarea este sustenabilă.

[3] Procesul de punere în secundaritate este consistent cu evoluțiile prezentate în Iorga (2014). Secundaritatea explică rațiunile pentru care au loc ajustările structurale prezentate în Iorga (2014) și arată că ele ar putea continua.

[4] În studiul meu am arătat că există minimum 4 caracteristici care dau această capacitate: „(i) statutul dolarului de monedă de rezervă; (ii) flexibilitatea crescută a pieței muncii comparativ cu alte țări; (iii) libertatea crescută, sofisticarea înaltă și adâncimea piețelor financiare care dispun de instrumente, instituții și populații adecvate de investitori; și, nu în ultimul rând, (iv) risc politic foarte scăzut și drepturi de proprietate foarte puternice.” (Croitoru, 2015).

_________________________________________________

Bibliografie
*- Croitoru, Lucian (2015), Tendința spre secundaritate în explicarea dezechilibrelor globale, http://www.bnro.ro/Studii,-analize,-puncte-de-vedere-4009.aspx.
*- Iorga, Elena (2014), Mozaicul modificărilor structurale în România: câteva piese, http://www.bnr.ro/Simpozion-Transformari-in-economia-romaneasca-10812.aspx (aprilie).

***

Lucian Croitoru este consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.6.2015

Un raspuns

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    22.6.2015, 10:59 pm

    1.Paradoxul economiei romansti, sau mai precis “paradoxul analitic” asupra evolutiei economiei romanesti, este ca nu exista alte repere asupra cresterii economice, afara de cele financiare in general si monetare in special.
    Economisirea este fara indoiala unul din fundamentele cresterii economice, dar unul minor la tarile inapoiate economic ca Romania, a carei “viata” si “crestere economica” fictiva, costa anual, cam 3 miliarde de Euro, indatorare externa.
    2.In lipsa de 7 ani a investitiilor straine(in special industriale), aritmetica dezvoltarii economice presupune “extragerea” cifrelor acesteia din consum, desi acesta este in continua si vizibila scadere, datorita cresterii fara limite a preturilor si in special, a “pretului” valutelor:Euro si Dolar.Pentru a nu se observa decaderea economica industriala, statistica a “inventat” cresterea economica fictiva, prin insumarea a tot felul de cifre statistice colaterale dezvoltarii economice, care nu au nimic comun cu o crestere economice reala, obiectuala.Cresterea economica este a intreprinderilor industriale straine, care produc si exporta, a supemarketurilor straine, care aduc marfa de afara, o vind, producind “crestere economica” in tarile de origine, ducind inafara tarii banii si locurile de munca!Unde poate vedea cineva crestere economica, in Romania, afara de cea din “statistica”?
    3.Actiunea benefica pentru cresterea economica, prin a determina aducerea competitivitatii/functionalitatii economice nationale la indici europeni(de la indicele catastrofal 74),capabila sa aduca investitii straine anuale de 25 – 30 de miliarde de Euro (pentru crearea a 200 – 250 de mii de noi locuri de munca anual si reindustrializarea tarii), este absenta analitic.Pina cind?

Lăsați un comentariu


Europa

Dacia la al șaptelea record anual de vânzări în Europa. În creștere cu 5,1% în toată lumea

Adrian N Ionescu

Vânzările mondiale de autoturisme şi utilitare marca Dacia au crescut anul trecut cu 5,1% până la 736.570 unităţi,  și au înregistrat în 2019, pentru al… Mai mult

Europa

Investiţiile BERD în România au scăzut cu 174 mil euro în ultimii doi ani

Adrian N Ionescu

România a coborât 3 locuri până pe poziția a 10 în topul celor mai mari plasamente ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), după… Mai mult

Stiri

Marcel Vela: Cartea electronică de identitate va fi şi card de sănătate

Vladimir Ionescu

Noile cărţi de identitate vor fi şi carduri de sănătate, a anunțat vineri ministrul de Interne, Marcel Vela. Un regulament al Uniunii Europene obligă autoritățile… Mai mult

Stiri

Vlad Voiculescu și-a lansat candidatura pentru București

Razvan Diaconu

Fost ministru al Sănătăţii din Guvernul Cioloş, Vlad Voiculescu și-a lansat vineri candidatura pentru Primăria Capitalei și proiectul ”Bucureşti, capitala oamenilor buni”. Prezent la eveniment,… Mai mult

Europa

Fost înalt oficial UE, suspectat de spionaj în favoarea Chinei – anchetă germano-belgiană

Iulian Soare

Vestea declanșării unei investigații asupra unui fost înalt oficial UE suspectat de spionaj în favoarea Chinei trimite unde de șoc în cercurile interconectate de lobbyiști,… Mai mult

Stiri

Proiect pentru reglementarea circulației trotinetelor electrice

Vladimir Ionescu

Ministerul de Interne a elaborat un proiect prin care circulația pe trotuar a trotinetelor electrice va fi interzisă și care stabilește vârsta minimă a conducătorului… Mai mult

Europa

Economia chineză a avut cea mai slabă creştere din ultimii 29 de ani, în 2019

Iulian Soare

A doua cea mai mare economie a lumii semnalează apropierea de vârful ciclului economic global, prin reducerea avansului produsul intern brut (PIB) de la 6,8%… Mai mult