fbpx

La obiect

Inflația anuală a urcat la 3,75% – influențe negative conjuncturale pe toată linia

Inflația anuală a urcat la 3,75% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna aprilie 2021 cu 0,53% iar efectul de… Mai mult

11.06.2021

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

Lucian Croitoru / Cine nu lasă România să se dezvolte

de Lucian Croitoru 27.7.2015

lucian-croitoruExistă o corelație pozitivă între libertatea economică și productivitatea muncii. Prezint mai jos șase grafice care arată acest lucru. Ele compară dinamica libertății economice în țările din Uniunea Europeană (UE) cu modificările pe care le-a înregistrat PIB în prețuri curente pe ora lucrată față de același indicator calculat pentru UE în definiția cu 15 țări (EU 15=100).

Indicele general al libertății este alcătuit ca medie aritmetică simplă a 10 indici referitori la libertatea monetară, fiscală, de afaceri, investițională, de comerț, financiară, a muncii, proprietății, libertatea față de corupție și, în fine, cea dată de cheltuielile guvernamentale (vezi definiții pe http://www.heritage.org/index/ranking). Cu cât acești indici sunt mai aproape de limita maximă de 100, cu atât libertatea respectivă este mai mare.

Las cititorului să descopere corelațiile din grafice. Să observe, de exemplu, că țări ca Italia și Grecia au pierdut mult în termenii libertăților economice, dar și în termenii productivității pe ora lucrată comparativ cu media EU 15. Precizez că nu afirm existența unei cauzalități clare între cele două variabile (libertatea economică și productivitatea unei economii). Creșterea productivității pe ora lucrată depinde de libertățile economice, dar și libertățile depind, probabil, de nivelul productivității. Identificarea unei cauzalități clare necesită și considerarea progreselor tehnologice de care depinde productivitatea, dar și de educație, sănătate, calificarea forței de muncă etc.

Având această precauție menționată, vreau să prezint câteva observații, accentuând cazul României.

INDICELE GENERAL AL LIBERTĂȚII ECONOMICE ȘI PRODUCTIVITATEA

  • Țările care au un indice al libertății generale mai mare au și o productivitate mai mare (Fig.1 și Fig. 2). Compartiv cu anul 1996, economiile din UE s-au îndreptat spre o libertate economică mai mare, astfel că în 2014 erau fie moderat libere fie preponderent libere. Niciuna dintre economiile din UE nu este liberă după definiția dată de Heritage Foundation. Această caracteristică o au, în această ordine: Hong Kong, Singapore, Noua Zeelandă, Australia și Elveția. În UE, cele mai libere economii sunt Estonia, Irlanda și Danemarca.
  • Țările din UE care au avut în perioada 1996-2014 o creștere mai mare a indicelui general al libertății economice sunt acelea care au pornit de la niveluri relativ reduse ale acestui indice, de exemplu țările baltice, Bulgaria, România.
  • România este o țară cu economie moderat liberă, progresând de la stadiul de economie represată, statut pe care l-a avut în perioada 1995-1997. În perioada 1998-2006 economia noastră a fost preponderent neliberă, iar începând din 2007 este moderat liberă.
  • Libertățile economice din România care au crescut la niveluri în general comparabile cu cele ale celor mai multe economii din UE sunt cea monetară (77,3), cea fiscală (86,9), cea a cheltuielilor guvernamentale (62,3), cea de afaceri (69,8), cea investițională (80), cea de comerț (88), cea financiară (50) și cea a muncii (68,6). O creștere a cheltuielilor guvernamentale, așa cum sunt planurile privind creșterea salariilor acum ar reduce libertatea asociată cheltuielilor guvernamentale și, astfel, indicele general al libertății economice. Din perspectiva impozitelor, lăsând momentan la o parte aspectele privind sustenabilitatea deficitelor, reducerea TVA și a altor impozite ar duce la creșterea libertății fiscale, care nu ar compensa în întregime pierderea libertății generată pe partea de cheltuieli.
  • Progresul făcut în termeni de convergență a productivității orare față de EU 15 în perioada 1996-2007, când economia noastră a fost fie represată, fie preponderent neliberă, a fost de 1,05 puncte procentuale pe an (de la 20,6 la sută din media EU 15 în 1996 la 33,2 la sută din media EU 15 în 2007).
  • Progresul făcut după ce economia a devenit moderat liberă în perioada 2007-2014 a fost, pentru același indicator (PIB în euro prețuri curente /ora lucrată), de aproape 1,8 puncte procentuale pe an față de media EU 15, adică de aproape 1,7 ori mai mare comparativ cu perioada 1996-2007, când libertatea economiei era mai mică.

LIBERTATEA PROPRIETĂȚII ȘI LIBERTATEA FAȚĂ DE CORUPȚIE

  • Principala problemă a libertății economice a României vine din partea componentelor ce țin de domnia legii”: libertatea proprietății (adică claritatea drepturile de proprietate) (Fig. 3 și Fig.4) și libertatea față de corupție1 (Fig. 5 și Fig.6). Pentru 2015, acești doi indici au avut valori joase, de 40 și respectiv 43, deși sunt cele mai mari înregistrate vreodată de când se calculează indicii respectivi. Pentru anul 2015, doar Grecia și Croația mai aveau indicatori ai drepturilor de proprietate egali cu 40 și doar Grecia mai avea indicele “absenței corupției” mai mic decât cel al României. În particular, în Grecia, indicele general al libertății economice a scăzut nu numai din cauza libertății reduse față de corupție, dar mai ales din cauza creșterii cheltuielilor guvernamentale și a deficitului bugetar, care au făcut ca libertatea fiscală să scadă la zero pentru anul 2015.
  • Comparați indicele libertății proprietății și indicele libertății față de corupție din România cu valorile înregistrate pentru Germania, care sunt de 90 și, respectiv, 78. Dacă, de exemplu, România ar avea indicele libertății proprietății și pe cel al libertății față de corupție la nivelurile înregistrate în Germania, în anul 2015, atunci indicele general al libertății economice pentru România ar fi de 75,1, mai mare decât cel al Germaniei (73,8) și doar cu puțin mai mic decât cel al Danemarcei (76,3), care este a unsprezecea cea mai liberă economie a lumii.
  • Aceasta înseamnă că, în România, pentru a elibera resursele economice actualmente ineficient utilizate, este nevoie de reducerea masivă a corupției și de creșterea încă și mai mare a drepturilor de care se bucură proprietatea.
  • Creșterea acestor doi indici (libertatea proprietății și libertatea față de corupție) nu înseamnă că vom ajunge să avem, în mod automat, productivitatea Germaniei. Pentru aceasta este nevoie de tehnologie, de sisteme similare de educație și de sănătate. Dar așa cum se vede din grafice, țările care au crescut aceste două libertăți au progresat mult și în termenii convergenței productivității orare (PIB în euro în prețuri curente PPS/ora lucrată), eliberând resurse care ar putea, astfel, să fie utilizate pentru a îmbunătăți tehnologia și sistemele de educație și sănătate.

LIBERTATEA ECONOMICĂ ȘI LIBERTATEA POLITICĂ

  • Există un ecart enorm între libertatea politică mare din România, pe de o parte, și libertatea proprietății și libertatea față de corupție, pe de altă parte.
  • Acest ecart explică unele crize politice asociate cu tendința de reducere a libertății politice din România (Croitoru, 2012), ca cea din iulie 2012 care a dus la suspendarea președintelui României, acțiunile cunoscute sub numele de „marțea neagră”, din 10 decembrie 2013, imposibilitatea multor români din străinătate de a vota pe 2 și pe 16 noiembrie 2014, cu ocazia alegerilor pentru președintele României.
  • Lupta pentru reducerea masivă a corupției trebuie dublată de sporirea eforturilor pentru creșterea libertății proprietății prin clarificarea drepturilor de proprietate, prin privatizări și prin restructurarea marilor regii furnizoare de utilități. Crizele politice enumerate mai sus au ca ultimă rațiune limitarea libertății referitoare la proprietate. O libertate a proprietății limitată permite continuarea extragerii de rente, aproprierea unor resurse pe căi ilicite și, mult mai subtil, limitarea bazei necesare pentru diminuarea corupției.
  • Datele prezentate în Fig.3 și Fig.6 arată că nivelurile cele mai înalte ale libertății proprietății și nivelurile cele mai reduse ale corupției se regăsesc în cazul țărilor care se bucură și de o productivitate înaltă. Aceasta înseamnă că neclaritatea drepturilor de proprietate și prezența corupției împiedică creșterea producției și a productivității, sursa ultimă a ajutoarelor sociale, a salariilor din sectorul bugetar.
  • În sfârșit, în concluzie, cred că se poate spune că libertatea redusă a proprietății și prezența în continuare, în grade însemnate, a corupției, sunt „elementele” care nu lasă România să se dezvolte, iar nu „vestul”, prin instrumentele lui numite FMI, Uniunea Europeană etc.
  • Toate aceste instituții ne-au ajutat atunci când am cerut asistență tehnică sau financiară. Normal, au dorit să se asigure că vor primi banii înapoi și au cerut ca economia să rămână stabilă, lucru pe care ni-l dorim și noi, nu? Și, dacă, la cererea noastră, ne-au primit în casa lor democratică, ne-au cerut să respectăm și regulile de bună purtare. În acest fel am progresat, și libertatea noastră economică, care se corelează bine cu dinamica productivității, a crescut. Dar asta ne dorim și noi, nu?
    fig1

    (CLICK PENTRU MĂRIRE)

    fig2

    (CLICK PENTRU MĂRIRE)

    fig3

    (CLICK PENTRU MĂRIRE)

    fig4

    (CLICK PENTRU MĂRIRE)

    fig5

    (CLICK PENTRU MĂRIRE)

    fig6

    (CLICK PENTRU MĂRIRE)

     

          1. Cu cât libertatea față de corupție este mai mare, adică indicele respectiv are o valoare mai mare, cu atât este corupția mai puțin prezentă.

Bibliografie
Lucian Croitoru (2012), ”Jaful vs. „Dreptul de a nu minți”, Curtea Veche Publishing.

***
Lucian Croitoru este consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.7.2015

2 comentarii

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    28.7.2015, 12:18 am

    1.Competenta autorului si evaluarea rolului “libertatii economice” pentru dezvoltarea economica si industriala sint inafara de orice discutie.Si acest indice este important pentru investitorii straini.
    Remarc totusi, ca investitorii americani, asteptati de 70 de ani nu vin in Romania desi avem o economie “moderat libera”. AmCham a cerut guvernului Ponta acum trei ani, imbunatatirea cu “10 puncte” a COMPETITIVITATII economice nationale – pentru ca investitorii americani sa investeasca masiv in Romania.Dar degeaba.
    Indicele de competitivitate economica dezastruos, de numai 74(sub african) a indepartat dupa 2008(cind nu mai existau bani de aruncat)pe toti investitorii straini.Economia romanesca este cit se poate de “libera”, dar absolut nefunctionala – in toata zona de referinta a acestui indice:competitivitate.Cererea AmCham privind imbunatatirea competitivitatii economice, trebuie considerata prioritara ca indice economic – tarile cu indicele acesta aflat sub 30 fiind ocolite total de investitori.Din pacate acest indice este INTANGIBIL la schimbare, el aflindu-se in zona calitativa economica si institutionala, inaccesibila analizei economice si in general …nici econometriei.Acest lucru NU lasa Romania de 25 de ani sa se dezvolte, in ciuda excursiilor politice dupa investitorii americani sau din alte tari.Fara a se “umbla” la acest indice, Romania stagneaza si in urmatoarea suta de ani!Problema este, ca in Romania nimeni nu stie care sint pirghiile de imbunatatire a competitivitatii, nu sint cunoscute mecanismele si tehnicile calitative, care sa fie cuprinse intr-un instrumentar de schimbare pozitiva a acestui indice. Competitivitatea/functionalitatea economca nationala (care cuprinde si datele de “libertate economica” este fundamentala pentru institutiile de evaluare a oportunitatii investitioale intr-o anumita tara.Chiar daca din motive de apartenenta la UE aceste institutii nu ne mai recomanda (ca in 2014)drept de clasa “junk”, disparitia investitorilor straini dupa 2008, ne aseaza pe undeva nu departe de acesta situatie.

  2. Nelu Stiuca
    13.8.2015, 7:57 am

    INSASI GUVERNANTI IMOSTORI SI INCOMPETENTI nu lasa Ro sa se dezvolte. Siguranţa şi ordinea publică din România consumă, anual, 6,3% din bugetul total al cheltuielilor statului, în timp ce în ţările din Uniunea Europeană se alocă, în medie, câte 3,7% din cheltuielile totale pentru astfel de activităţi. Doar în Slovacia şi Bulgaria alocările sunt mai mari decât în România, respectiv de 8% şi de 7% din cheltuielile totale. La polul opus este Danemarca, unde se alocă doar 1,7%. „Fiecare majoritate politică s-a sprijinit pe instituţiile de forţă şi şi le-a ţinut aproape inclusiv prin majorări de salarii, care au generat creşteri de cheltuieli”, a spus profesorul Mircea Coşea. În schimb, cheltuielile cu educaţia şi cu sănătatea consumă în România, împreună, 19,4% din cheltuielile totale ale statului într-un an, cu 30% mai puţin decât în restul statelor din UE.

Lăsați un comentariu


Europa

Robert Schuman, părinte fondator al UE, declarat Venerabil de către Papa Francisc – primul pas spre beatificare

Iulian Soare

Papa Francisc a autorizat decretul ce-i conferă francezului Robert Schuman (foto), considerat cel mai important dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene, titlul de Venerabil, o… Mai mult

Europa

54 milioane dolari pagube generate de atacuri cibernetice de tip pfishing în 2020 – raport Eset

Razvan Diaconu

Atacurile de tip phishing, pharming şi vishing au produs pagube de peste 54 de milioane de dolari în 2020, la nivel global, numărul utilizatorilor care… Mai mult

Stiri

Diverta, cel mai mare retailer de carte, intră în insolvență a doua oară în 11 ani

Adrian N Ionescu

Lanţul de librării Diverta, cel mai mare retailer integrat de cărţi, papetărie şi jucării, şi-a cerut intrarea în insolvenţă, pentru a doua oară în ultimii… Mai mult

Stiri

Sesiune extraordinară la Senat pentru desființarea Secției speciale – propunere Stelian Ion

Mariana Bechir

Pentru desființarea Secţiei de investigare a infracţiunilor magistraților (SIIJ), ministrul Justiției propune organizarea unei sesiuni extraordinare a Senatului, în iulie, după sosirea punctului de vedere… Mai mult

Europa

Înfrângere zdrobitoare pentru Emmanuel Macron în alegerile regionale din Franța

Iulian Soare

Partidele de stânga și de dreapta sunt câștigătoarele alegerilor regionale franceze organizate duminică, depășind atât La République n Marche, partidul lui Emmanuel Macron, cât și… Mai mult

Europa

Regulile ajutorului de stat – Comisia Europeană pregătește relaxarea

Iulian Soare

Comisia Europeană va prezenta în a doua jumătate a acestui an o revizuire amplă a regulilor de ajutor de stat cu scopul de a facilita… Mai mult

Europa

G20: Italia vrea impunerea unor condiții de muncă mai bune pentru terții care lucrează cu multinaționalele

Iulian Soare

Italia va solicita țărilor din Grupul G20 să ceară ca marile mutinaționale să îşi asume responsabilitatea pentru condiţii de muncă oferite de furnizorii lor, ca… Mai mult